În urmă cu 15 ani tot gunoiul capitalei slovene ajungea la groapa de gunoi, însă până în 2025 cel puțin 75% din el va fi reciclat. Cum a inversat orașul situația?
De pe dealul verde cu vegetație luxuriantă se poate zări în depărtare Ljubljana, capitala Sloveniei. Aici trăiesc populații de căprioare, iepuri și țestoase. Aerul e curat și unicul semn că ne aflăm deasupra unei gropi de gunoi de 24 de metri adâncime sunt conductele pentru metan care se înalță din iarbă, scrie The Guardian, citat de Rador.
Ljubljana e prima capitală europeană care s-a angajat să ajungă la zero deșeuri. Însă în urmă cu 15 ani toate deșeurile ei mergeau direct la groapa de gunoi. „Iar asta e scump”, afirmă Nina Sankovič de la Voka Snaga, compania care gestionează deșeurile orașului. „Ocupă spațiu și înseamnă risipă de resurse.” Astfel că orașul s-a decis să schimbe cursul.
A început în 2002 cu colectarea separată a hârtiei, sticlei și ambalajelor în containere dispuse pe marginea străzilor. Patru ani mai târziu, orașul a început să colecteze gunoiul biodegradabil din ușă în ușă; colectarea separată a gunoiului biodegradabil va deveni obligatorie în întreaga Europă în 2023, însă Ljubljana i-a luat-o înainte cu aproape două decenii. În 2013 fiecare ușă de locuință din oraș a primit tomberoane pentru ambalaje și pentru deșeuri din hârtie. Și, cel mai controversat fapt, ridicarea gunoaielor a început să se facă de două ori mai rar - lucru care i-a forțat pe oameni să-și sorteze gunoiul mai eficient.
Rezultatele au fost impresionante. În 2008 orașul își recicla doar 29% din gunoi și rămăsese în urma restului Europei. Astăzi se reciclează 68%, iar la groapa de gunoi sosește cu aproape 80% mai puțin gunoi, ceea ce înseamnă că Ljubljana se află acum în fruntea capitalelor europene. Capitala slovenă produce în prezent, anual, doar 155 de kilograme de gunoi per capita (orașul european cu cea mai mică cifră este mult mai micul Treviso din Italia, cu 59 de kilograme).
Construcția celei mai moderne uzine din Europa de tratare a deșeurilor biologice constituie un pas major pentru atingerea țintei de reciclare a minim 75% până în 2025. Centrul Regional pentru Gestiunea Deșeurilor (RCERO) s-a deschis în 2015, iar astăzi deservește aproape un sfert din întreaga Slovenie, folosește gaze naturale pentru a-și produce propria căldură și electricitate, procesează 95% din deșeuri în material reciclabil, respectiv combustibil solid, și trimite mai puțin de 5% din ele la groapa de gunoi. Ba chiar transformă resturile biologice în compost de înaltă calitate pentru grădină.
Dar nu e vorba numai de procesare. Prevenirea, refolosirea și reciclarea deschid calea. Pe lângă colectarea din ușă în ușă, Ljubljana are și două centre de reciclare a gunoiului menajer, unde cetățenii pot merge să-și arunce deșeurile. Cel de lângă RCERO Ljubljana este atât de popular - are peste 1.000 de „vizitatori” zilnic - încât orașul plănuiește să mai construiască cel puțin încă trei, plus alte 10 centre mai mici în zonele mai dens populate.
„Eu nu-mi mai amintesc vremurile în care nu sortam deșeurile”, spune Henryk, un localnic venit cu gunoiul la centru. „Știu exact unde se află un container anume, astfel că-mi împachetez gunoaiele în acea ordine.”
Lucrurile care nu sunt stricate sunt refolosite: obiectele sunt verificate, curățate și apoi vândute la prețuri mici chiar în același loc. Există și un atelier săptămânal care-i învață pe cetățeni cum să repare lucruri stricate.
Magazinele cu zero deșeuri încep să se prefigureze ca o modă în Ljubljana, iar departamentul de deșeuri al Voka Snaga are propriile automate de vânzare, fără ambalaj, a unor produse elementare de uz casnic. O altă inovație este aceea că toate instituțiile municipale folosesc hârtie igienică produsă din ambalaje de lapte și suc reciclate.
În centrul istoric, unde spațiul nu e prea generos, Voka Snaga a instalat 67 de unități de containere subterane; tomberoanele se deschid cu un card care le este distribuit localnicilor.
Deși plin de turiști, centrul orașului e curat. Sunt gunoieri care patrulează pe jos și vehicule speciale care spală străzile cu apă de ploaie colectată de pe acoperișurile clădirilor deținute de Voka Snaga și cu detergent biodegradabil. La aproape fiecare colț de stradă găsești containere separate pentru hârtie, ambalaje și gunoi menajer.
Ljubljana încă se confruntă cu provocări - între care nu în ultimul rând blocurile de apartamente, unde e dificil să-i identifici pe cei care nu aruncă gunoiul corect, dar și o enormă acumulare persistentă de lumânări de cimitir [paharele din plastic în care se toarnă ceara - n.trad.], o problemă specifică Sloveniei, care se află pe locul trei în lume la utilizarea lor.
„Evident că ei ar putea să facă și mai bine”, a declarat Pierre Condamine, responsabil cu politici privind deșeurile la Zero Waste Europe. „Cum spunem noi: cei cu zero deșeuri sunt întotdeauna fericiți, dar niciodată satisfăcuți.”
Revenim la groapa de gunoi, unde Lidija Čepon de la RCERO ne arată o mică movilă formată din ceva ce pare a fi sol negru acoperit parțial de un strat subțire de gunoaie lucioase. „Substanța aceea neagră este ceea ce iese de la RCERO”, ne spune ea. „Deasupra ei sunt deșeuri inerte, și luate la un loc constituie mai puțin de 5% - ce trimitem la groapa de gunoi.” O urmă de mândrie i se strecoară în voce.
Într-un alt context, priveliștea ar putea fi considerată dezamăgitoare. În definitiv, nu-i mare lucru de văzut aici, scrie The Guardian, citat de Rador.
0
1
