Din ce în ce mai mulți părinți renunță la școlile de prestigiu din cauza calității aerului din zona lor, în vreme ce unii dintre ei chiar intenționează să se mute afară din orașe, în condițiile în care temerile privind efectele emisiilor diesel asupra sănătății iau amploare. Un studiu important publicat săptămâna trecută în „Lancet” a constatat că poluarea emisă de mașinile diesel obstrucționează dezvoltarea plămânilor copiilor, lăsându-i cu deficiențe pe viață. Studiul, efectuat pe mai mult de 2.000 de școlari din Londra, este primul realizat într-un oraș în care poluarea diesel constituie un factor semnificativ, potrivit The Guardian, citat de Rador.
„Am descoperit că copiii și-au pierdut aproximativ 5% din capacitatea pulmonară”, a declarat Sarah MacFadyen, responsabilă cu politici și afaceri publice la British Lung Foundation, care, împreună cu asociația juridică ecologistă Client Earth, a înființat Clean Air Parents’ Network (CAPN), un grup activist care le cere politicienilor să amelioreze calitatea aerului în orășele și orașe. „E un lucru pe care ei nu-l vor mai recupera”, a declarat ea. „Un lucru care îi va supune pe tot parcursul vieții lor riscului de infecții și probleme respiratorii, totul din cauza aerului pe care îl respiră pe drumul spre și de la școală, parc, când ies pur și simplu din casă cu familia lor.”
Un talmeș-balmeș de informații ce tot continuă să apară, inclusiv discuții pe forumuri online, sondaje printre părinți și probe empirice evocate de organizații de sănătate, indică faptul că îngrijorarea părinților a ajuns acum atât de mare încât mulți consideră poluarea drept principal factor atunci când aleg o școală, iar un număr mic dar în creștere e decis să renunțe cu totul la mediul urban.
„Este incredibil că în Regatul Unit, în secolul 21, părinții trebuie să se gândească la mutatul familiei pentru a scăpa de aerul poluat ilegal, care le face rău copiilor lor”, a declarat Andrea Lee, activistă la ClientEarth. „Asta se întâmplă atunci când ai un guvern reticent să dedice resurse și voință politică curățării unei chestiuni care a devenit o criză de sănătate publică.”
Ben Paul, un arhitect care locuiește cu soția sa în Bloomsbury, în centrul Londrei, a declarat că și-a făcut prima dată griji în privința poluării aerului odată cu nașterea fiului său, acum nouă ani. „Ștergeam pereții și se lua ceva negru de pe ei.”
Paul s-a alăturat mai multor asociații pentru aer curat, inclusiv CAPN, și a început să monitorizeze calitatea aerului. „Cam peste tot prin zona noastră era peste limita UE”, a declarat el. Acum, când consideră că autoritățile naționale și locale au eșuat în a atinge țintele de poluare pentru Londra, se gândește să plece definitiv din oraș: „Suntem în faza aceea în care ne gândim serios unde va merge fiul meu la școală după aceea.” „Vrem să rămânem în zona asta, unde nu a existat nici o diminuare serioasă a poluării în ultimii cinci ani? Unele măsuri adoptate de primar vor avea un pic de efect, dar tot sunt sceptic.”
Anul acesta asociația Living Streets i-a înaintat un raport ministrului transporturilor, Jesse Norman, cerându-i acțiuni urgente pentru ameliorarea condițiilor pe drumul spre școală. Asociația, care susține că peste 2.000 de școli primare sunt situate în zone cu poluare concentrată, a oferit pentru Observer date care indică faptul că 10% dintre părinți aleg o școală în primul rând în funcție de poluarea zonei, iar aproape 25% țin cont și de acest lucru, printre alți factori.
Un sondaj realizat de Mumsnet a constatat că unii părinții sunt atât de îngrijorați încât vor să se mute în altă locuință. Aproape patru din 10 părinți din Londra au luat în calcul mutarea, comparativ cu 28% în zonele urbane în general. Într-o recentă postare tipică pe Mumsnet, o mamă a explicat că ea și soțul ei caută să-și trimită copilul la una dintre două școli private din sud-vestul Londrei, drumul cu autobuzul până la una durând 12 minute, iar până la cealaltă 45 de minute. Ea a explicat ca ar fi preferat-o pe cea mai apropiată, dar a renunțat după ce a văzut care e nivelul poluării în zonă.
MacFadyen a declarat că un număr în creștere de părinți din mediul urban sunt suficient de îngrijorați de problemă încât să ia în calcul mutarea la țară. „E un lucru pe care-l auzim din povestite și e clar că oamenii sunt din ce în ce mai îngrijorați”, a declarat ea. „S-ar putea ca pe viitor să vedem acestă tendință luând amploare.”
O serie de bătălii judiciare împotriva guvernului, acuzat că nu rezolvă problema poluării aerului, au împins chestiunea în prim-planul conștiinței oamenilor, apreciază MacFadyen.Scandaluri precum cel care a implicat producătorul de automobile Volkswagen au ajutat și ele la limpezirea minților - după cum ajută și tehnologia: părinții ingenioși folosesc acum aplicații pentru a determina care sunt cele mai poluate străzi, pentru a le evita în drum spre școală.
„Poluarea aerului este cu adevărat un domeniu bogat [în informații]”, a declarat MacFadyen. „Știm acum sigur că poluarea aerului este un factor cauzator de cancer pulmonar la oamenii care au deficiențe pulmonare. Îi supune unui risc mai mare de îmbolnăvire. Apar noi studii care fac legătura între poluarea aerului și diverse tipuri de cancer, de diabet, Alzheimer și obezitate.”
The Guardian (preluare Rador)
România și Bulgaria, printre puținele piețe europene în care cresc înmatriculările de mașini diesel noi. În Marea Britanie scăderea a fost de 31%, la nivelul UE a fost de 17%
Urmările scandalului Dieselgate se văd în piața europeană a mașinilor noi unde aproape peste tot se înregistrează scăderi la diesel, excepție făcând câteva țări cum ar fi România și Bulgaria. Trimestrul trecut dieselul a avut o cotă de sub 35% în UE, cu aproape zece puncte procentuale mai puțin decât acum un an. În toate marile piețe s-au înregistrat scăderi consistente. (statistici ACEA)
Dacă înmatriculările de mașini noi pe benzină în UE au crescut cu 16,6% în primele nouă luni, cele diesel au scăzut cu 16,9%. Practic, în nouă luni s-au înscris în circulație în toate statele UE 6,7 milioane de mașini noi pe benzină, 4,3 milioane mașini diesel și 837.000 hibride și electrice.
În România raportul benzină:diesel este 57.000 la 45.000. Hibridele și electricele au depășit 4.300 unități.
În UE imaginea diesel-ului s-a deteriorat și restricțiile care au început să apară au descurajat clienții. Germania a rămas cea mai mare piață pentru mașinile cu motorină, cu 855.000 de unități, însă scăderea a fost de 19%. Italia este a doua mare piață, cu 790.000 de unități (-9%), iar Franța și Marea Britanie sunt pe trei, respectiv patru, cu mențiunea că piața britanică a ”căzut” cu 31%.
În doar trei piețe au crescut între ianuarie și septembrie înmatriculările de mașini diesel: România, Bulgaria și Estonia. În regiune câteva piețe au scăzut puternic: Cehia, cu 20% și Slovenia, cu 26%.
