Ministerul Mediului a pus în dezbatere planul pentru gestionarea populației de urși / Societatea civilă atrage atenția că se dă liber la vânătoarea pentru trofee, deși este o specie protejată

de Catiușa Ivanov     HotNews.ro
Joi, 26 aprilie 2018, 14:35 Actualitate | Mediu


Ursi 1
Foto: Agent Green
Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică proiectul planului de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România. Documentul planifică pentru următorii 10 ani modul în care se va realiza managementul urșilor în România, una din principalele măsuri fiind vânătoarea care se va realiza în cadrul sezoanelor de vânătoare, ceea ce a adus critici din partea societății civile, care acuză că se dă liber la vânătoarea pentru trofee, deși ursul este specie de interes în spațiul comunitar, care necesită protecție strictă.

Din document mai reiese că România avea în 2016 o populație de urs cuprinsă în 6.050-6.640 exemplare, iar mărimea optimă a populației de urs brun, din punct de vedere ecologic, social și economic, este de aproximativ 4.000 de exemplare. De aici se poate trage concluzia că trebuie uciși peste 2.000 de urși.

Societatea civilă atrage atenția că vânătoarea pentru trofee nu va face decât să înrăutățească problema, deoarece sunt omorâte exemplarele puternice, care asigură un control natural al populației de urs de pe un anumit teritoriu. În plus, societatea civilă cere un inventar al populației de urs, nu estimări ale Ministerului Mediului, vechi de câțiva ani.

Ce prevede proiectul planului de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România: vânătoarea ca măsură de management a speciei urs brun în România. Aceasta se va realiza prin:
  • Extragerea surplusului populațional pe sexe și clase de vârstă, prin acțiuni specifice de vânătoare. Aplicarea acestei măsuri se va realiza anual în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare. Aplicarea acestei măsuri se va realiza anual în cadrul sezoanelor de vânătoare stabilite prin legislația în vigoare.
  • Extragerea surplusului populațional se realizează cu preponderență în zonele de management durabil (din punct de vedere al managementului populației de urs brun în România) și anume în habitatele  naturale unde efectivele estimate și densitățile populației de urs brun sunt mai mari decât efectivele optime.
  • Nivelul maxim de intervenție în populația de urs brun, se va stabili anual până la nivelul sporului natural și chiar peste acesta (dacă este cazul și este justificat), astfel putând să se asigure extragerea surplusului populațional.
  • Vânătoarea ca măsură de prevenire a conflictelor și pagubelor produse de special urs brun. Aplicarea acestei măsuri se va implementa tot anul pentru situații de conflicte concrete, analizate de o comisie  de specialiști, din care să facă parte și reprezentanți ai Agențiilor locale pentru Protecția Mediului și/sau Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatele județene.
  • Recoltarea sau capturarea exemplarelor din specia urs brun, se poate realiza numai cu acordul autorității   publice centrale pentru protecția mediului, prin Direcția biodiversitate, cu notificarea prealabilă și punctul de vedere al agențiilor teritoriale pentru protecția mediului și a comisariatelor județene ale Gărzii Naționale de Mediu.
  • Nivelul maxim de intervenție anual în populația de urs brun se realizează astfel:
  • în cazul recoltării sau capturării exemplarelor din specia urs brun aflate în mediul natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, se acordă un număr de exemplare din specia urs brun, pentru un nivel  maxim de intervenție, stabilit până la nivelul sporului natural, care se repartizează pe județe și gestionări   de fonduri cinegetice, pe baza studiilor de specialitate;
  • în cazul recoltării sau capturării în scopul relocării, deținerii, transportului, schimburilor în scopul repopulării  sau reintroducerii exemplarelor acestei specii recoltate/capturate din natură, în oricare din stadiile ciclului lor biologic, precum și comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate, rămâne la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului, care pot fi acordate gestionarilor fondurilor cinegetice care au epuizat numărul maxim de intervenție sau celor care nu au primit număr maxim de intervenție.
Ce alte măsuri mai prevede documentul pentru controlul populației de urs:
  • Asigurarea conectivității populației de urs brun în România
  • Asigurarea conectivității populației de urs brun din Regiunea Carpatică
  • Translocarea și/sau reintroducerea unor indivizi din specia urs brun
  • Funcționarea unor specialiști acreditați care să asigure suport tehnic și științific în managementul speciei urs brun
  • Reducerea conflictelor om - urs prin implementarea măsurilor preventive de reducere a conflictelor
  • Stabilirea unor compensații și/sau suport financiar pentru persoanele sau entitățile care au fost sau sunt afectate de prezența speciei urs brun
  • Reducerea impactului activităților antropice și integrarea măsurilor de conservare a speciei în alte sectoare de activitate
  • Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de urs. ”În ultimii 20 de ani s-a intensificat fenomenul  de habituare al urșilor, fenomen care are la bază un management inadecvat al resturilor menajere sau  a altor surse de hrană de origine antropică. Pentru a se preveni accidentele provocate de urșii habituați,  trebuie reglementat sistemul de colectare al resturilor menajere, astfel încât urșii să nu mai aibă acces la sursele de hrană ușor accesibile, precum și reglementarea accesului la alte surse de hrană de origine antropică.
  • Educare, informare și comunicare cu privire la specia urs brun și managementul acesteia
  • Îmbunătățirea cadrului legal și aplicarea prevederilor legale
Ce spune societatea civilă

WWF România: ”Noul Plan de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România supus dezbaterii publice de Ministerul Mediului în perioada 17 – 27 aprilie 2018 nu aduce soluții eficiente pentru îmbunătățirea managementului populației de urși și ar trebui revizuit țînând cont de cele mai bune practici disponibile în domeniul conservării speciei. Măsurile din planul de management, mai ales cele ce vizează vânătoarea, vin în contradicție cu obiectivul general declarat al Planului, respectiv ”Menținerea pe termen lung a populației de urs brun și a habitatul său într-o stare de conservare favorabilă, în coexistență cu oamenii”.

”Vânătoarea e promovată ca principală metodă de prevenire a conflictelor om-urs, în condițiile în care această este o măsură reactivă, nu preventivă. Această abordare de tratare a efectului și nu a cauzei nu poate diminua numărul conflictelor între om și urs, fapt ce poate fi confirmat și în urmă analizei situației conflictelor dintre anii 2007-2016, perioadă în care pagubele au crescut direct proporțional cu creșterea cotei de recoltă/ intervenție. În ”zonele de management al conflictelor”, prevenirea acestora trebuie realizată prin metode dedicate acestui scop și a căror eficiență a fost demonstrată în alte țări (ex. garduri electrice, câini specializați, tomberoane anti-urs etc.), nu prin vânătoare bazată pe cote. Cotele prestabilite nu pot estima precis unde, când și câte situații conflictuale majore vor avea loc. Intervențiile ar trebui acceptate strict în cazul pagubelor materiale importante și repetate sau dacă anumiți indivizi reprezintă un pericol iminent la sănătatea și integritatea oamenilor. Vânătoarea că soluție de prevenire a conflictelor om-urs nu se poate regăși într-un plan național atâta timp cât specia este strict protejată și nu una cinegetică, fiind listată în anexa II (a speciilor de interes prioritar) și IV a acestei Directive. Iar în condițiile în care este pusă în pericol viața umană, acțiunea de eliminare a ursului nu se poate numi ”vânătoare” și nu trebuie să aibă legătură cu activitățile cinegetice”, se mai arată într-un comunicat WWF România.

În opinia WWF România, întreaga abordare este una ce încalcă flagrant prevederile Directivei Habitate a UE, care susține doar intervenții justificate și punctuale în cadrul populațiilor speciilor strict protejate precum ursul brun.

WWF România cere Ministerului Mediului:
  • 1. Revizuirea Planului de Acțiune pentru managementul populației de urși țînând cont de cele mai noi abordări științifice și de practici dovedite ca fiind eficiente pe termen lung, inclusiv pentru prevenirea și reducerea conflictelor.
  • 2. O dezbatere publică extinsă și incluzivă, care să ia în mod real în considerare opiniile tuturor factorilor interesați.
  • 3. Renunțarea la adoptarea de cote de intervenție prin derogări anuale și punerea în funcțiune a unui sistem funcțional și nebirocratic de intervenție pentru animalele sălbatice prin care să fie gestionate eficient cazurile indivizilor-problemă și prin care să fie protejate real comunitățile locale și bunurile acestora.
  • 4. Transparență la toate nivelurile în ceea ce privește colectarea, prelucrarea și interpretarea datelor, dar și la găsirea de soluții. Transparență în ceea ce privește centralizatoarele la nivel național privind evaluările de efective, pagubele plătite sau neplătite, derogările aplicate, mortalități în laț și pe rutele de transport etc. Aceste date trebuie să fie accesibile pentru a permite analize pertinente și transparente pe viitor.
  • 5. Adoptarea unui mecanism rapid și eficient de compensare a pagubelor produse de urși, pentru a menține acceptanța ursului în rândul populației care a avut de suferit în urmă unor pagube de ordin material.
Asociația Agent Green: ”Planul de Acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, realizat de Institutul de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Dracea” – Stațiunea Brașov este un document planificativ realizat în grabă și mai ales sub presiunea factorilor interesați de reluarea activităților de vânătoare a urșilor și de reîntregire a veniturilor generate din vânzarea trofeelor în străinătate. Planificarea împușcării unui număr de urși chiar mai mare decât sporul natural (estimat la circa 10% din populația evaluată de autorități într-un interval de 6050-6640 urși) are ca scop acordarea unor cote de recoltă vânătorilor de aproximativ 600 de urși/an, fapt care poate avea consecințe fatale pentru asigurarea viabilității populației pe termen scurt. Este mai mult decât riscant să planifici împușcarea unui număr mare de urși într-un singur an fără să cunoști exact dimensiunea reală a populației, fără să cunoști datele concrete care privesc mortalitatea și natalitatea urșilor din România. Sporul natural este o variabilă condiționată de mulți factori greu de prevăzut sau calculat (calitatea habitatului, condiții meteorologice, existența unor boli, a braconajului, etc) iar asumarea unei cote de recoltă mai mari decât acest spor natural este un act inconștient și imatur care poate duce la declinul ireversibil al unei specii. Vânarea urșilor în cadrul unor „sezoane de vânătoare” arată clar intenția documentului de a programa și legifera pentru următorii 10 ani, împușcarea urșilor cu și mai ales pentru satisfacerea cerințelor vânătorilor de trofee, care nu doresc împușcarea unor urși în momentele din an în care blana nu este calitativ corespunzătoare”.

Agent Green atrage atenția că Planul de Acțiune propus, tratează doar simptomele, dar ignoră cauzele reale ale problemelor, ca despăduririle, lipsa unui sistem de compensații eficiente în cazul pagubelor produse de aceste specii, lipsa de securizare a comunităților locale.

”Mai mult, deși experții și societatea civilă cer de ani buni un recensământ al urșilor, bazat pe date și fundamentare ștințiifică, autoritățile aleg de fiecare dată să se bazeze pe cifrele vânătorilor, singurii interesați în împușcatul animalelor sălbatice”, mai susține ONG-ul.

Date despre populația de urs din România

Potrivit planului de acțiune pentru conservarea populației de urs brun, România avea în 2016 o populație de urs cuprinsă între 6050-6640 exemplare, iar mărimea optimă a populației de urs brun, din punct de vedere ecologic, social și economic, este de aproximativ 4.000 de exemplare.

După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona centrală și nord-estică a Carpaților, în județele Covasna, Brașov, Harghita, Bistrița, Buzău, Mureș și Neamț. La nivel local, cea mai mare densitate de urși a fost înregistrată în zona Brașov-Valea Prahovei, în masivele Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare și Munții Baiului, unde densitatea de urși este cuprinsă între 50-60 exemplare/10.000 ha de habitat.

Specia urs este listată în Anexa IV a Directivei Habitate, respectiv Anexa 4A a OUG nr. 57/2007, ca specie de interes comunitar care necesită protecție strictă. Printre obligațiile ce decurg din Directiva Habitate se numără: menținerea stării de conservare favorabilă a populației de urs brun, monitorizarea și raportarea  periodică către Comisia Europeană a stării de conservare a speciei.

De asemenea, specia urs este inclusă în Anexa II (Specii de faună strict protejate) a Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, la care România a aderat prin Legea nr. 13/1993.

În vederea asigurării regimului de protecție al speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic, țînând  cont de prevederile legislației UE și ale convențiilor internaționale din domeniul protecției naturii, Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare, impune restricții privind desfășurarea activității de vânătoare, specia urs ca specie de interes cinegetic la care vânarea este interzisă. În vederea reducerii conflictelor om - urs și controlului populației de urs brun, în România autoritățile competente aprobă derogări de la măsurile de protecție strictă în baza prevederilor art. 16 din Directiva Habitate.

Despre planul de management

Planul de acțiune al populației de urs brun în România a fost realizat în cadrul proiectului LIFE FOR BEAR -LIFE13 NAT/RO/001154 -CONSERVAREA POPULAȚIEI DE URS BRUN ÎN ROMÂNIA, derulat de Institutul  Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" - Stațiunea Brașov (fostul I.C.A.S.).


Citeste mai multe despre   

















1141 vizualizari

  • 0 (2 voturi)    
    societatea civila (Joi, 26 aprilie 2018, 14:49)

    zigot [utilizator]

    nu trebuie sa fie numai sentimentala-in acest domeniu-
    ci si realista; revin cu o precizare: atat ursii cat si porcii mistreti produc mari pagube gospodariilor rurale fara ca
    acestea sa fie despagubite
    este necesara gasirea unei solutii care sa-i protejeze pe oameni cel putin la fel ca pe aceste animale
    • 0 (0 voturi)    
      Ok... (Joi, 26 aprilie 2018, 16:55)

      xht20 [utilizator] i-a raspuns lui zigot

      Aduna-i si du-i intr-un loc retras in creierii muntilor, nu-i baga la vanatoare sa vina toti strainii sa-i impuste pe doi lei pe aicea.
  • +2 (4 voturi)    
    PSD incaseaza intre 5- 10.000 ERUO pe urs impuscat (Joi, 26 aprilie 2018, 15:02)

    Kivek [utilizator]

    PSD vrea sa-i impuste pt ca un urs vanat costa intre 5 si 10.000 EURO bucata. Vine TIRIAC cu prietenii lui criminali si impusca ursi in Romania

    nu degeaba TIRIAC lauda guvernul PSD de fiecare data cand deschide gura


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version