Europa ingrijorata: ce va face Turcia?

de Vlad Mixich     HotNews.ro
Sâmbătă, 11 iunie 2011, 12:31 Actualitate | Internaţional


Revine Inalta Poarta?
Foto: Agerpres
Nu daca va castiga, ci cat de multe voturi va reusi sa atraga: aceasta este dilema premierului turc Recep Tayyip Erdogan inaintea alegerilor de duminica din Turcia. Partidul sau tinteste catre obtinerea a doua treimi din voturi, ceea ce ar intari inclinatiile autoritariste deja manifestate de Erdogan. Europa priveste cu ingrijorare la ceea ce ar putea fi o viitoare Turcie neo-otomana puternica dar nedemocrata. O parte din vina ar apartine insa chiar anumitor optiuni ale europenilor.

PARADOXUL TURC

De ce premierul Erdogan este atat de sigur pe victoria partidului sau (AKP – Partidul Justitiei si Dezvoltarii) in alegerile de duminica? Cateva statistici si avem raspunsul: o crestere economica uimitoare pentru anul 2010 – 9%, inflatia la limita inferioara istorica, o crestere a PIB/capita de la 6000 de dolari in 2000 la 14.243 in 2010. Opt ani din acest deceniu infloritor, Turcia a fost condusa de AKP, partidul infiintat de premierul Erdogan si construit in jurul integrarii europene a Turciei. Erdogan a decis sa-si intinereasca partidul pentru alegerile din 12 iunie 2011, cele mai multe femei deputat din Turcia fiind membre in AKP. Paradoxal, dar acest AKP este sprijinit de catre conservatorii suniti ("muhafazakarlar") din Anatolia, oameni ale caror nostalgii se indreapta in special spre epoca de glorie a Imperiului Otoman. Desi sunt practicanti ferventi ai Islamului, putini dintre ei ar sustine un stat islamist bazat pe legea Sharia. Sotiile "muhafazakarlar" se acopera cu val si dau copiilor nume islamice. Conflictul dintre conservatori si opozitia kemalista nu este unul strict politic, ci profund ideologic, generalii kemalisti refuzand sa dea mana cu sotia lui Abdullah Gul, conservatorul ales presedintele Turciei in 2007, deoarece aceasta purta val.

„Partidul lui Ataturk” este supranumele CHP-ului (Partidul Republican al Poporului), miscarea politica sustinuta de acei "laikler" care i se opun lui Erdogan. Ei sunt secularistii pentru care republica infiintata de Kemal Ataturk reprezinta epoca de aur a Turciei. Sunt ostili ideii de stat religios, interzicand in perioada petrecuta la putere practici religioase precum purtarea valului. Respectul lor pentru armata, nucleul dur al statului kemalist, este imens. In ultimii ani, „partidul lui Ataturk” a obtinut in jur de 25% in alegeri, liderul sau incontestabil in ultimul deceniu fiind, pana de curand, Deniz Baykal. Sub conducerea acestuia, CHP-ul a pus presiune asupra Curtii Constitutionale si a sustinut armata in incercarea de a anula rezultatul alegerilor din 2007, in urma carora conservatorul Abdullah Gul a fost ales presedinte. Aceasta atitudine a dus la o prabusire a popularitatii partidului si, in mai 2010, Baykal a demisionat, lasandu-i locul lui Kema Kilicdaroglu. Daca vechiul CHP era xenofob si reactionar, sub conducerea lui Kilicdaroglu partidul a devenit mai pro-european, incercand sa se indeparteze de interventionismul armatei. Deocamdata nimeni nu poate spune cat va mai dura aceasta noua orientare.

Paradoxul si marea particularitate politica a Turciei este ca pro-europenii si suporterii democratizarii statului au fost in ultimul deceniu conservatorii religiosi, care au descoperit astfel calea de a iesi din universul kemalist laic si autoritar. „Kemalistii adopta modelul democratiilor europene doar in forma, nu si in continut”,
scrie Mustafa Akyol, editorialist pentru Hurryet si Newsweek.

OMUL NEGRU DEJA A SOSIT?

In liga politica minora joaca alte doua grupari politice opozante. Partidul Actiunii Nationaliste (MHP), care se defineste prin reactia dura la activitatea kurzilor din PKK. Sud-estul Turciei este zona traditionala a minoritatii kurde (estimarile spun ca ei reprezinta intre 10 – 15% din populatia Turciei), dar migratia spre orasele din vest a schimbat aceasta situatie demografica. Nu toti kurzii sunt insa suporteri ai PKK-ului, unii dintre acestia incepand sa voteze cu AKP-ul lui Erdogan, care a implementat masuri convenabile kurzilor. Totusi, problema lor ramane una dintre cele mai importante in Turcia moderna.

Din randul kemalistilor s-a desprins un mic dar influent grup de liberali care sustin atat integrarea in UE, cat si o reala democratizare a Turciei. Desi ei nu reusesc sa atraga mai mult de 1% din voturile populatiei
Premierii Putin si Erdogan
Foto: Site-ul Guvernului rus
sunt foarte vizibili si influenti mediatic si, cu timpul, au devenit surprinzatorii aliati ai premierului Erdogan. Insa ultimele evolutii ale acestuia ii transforma pe liberali din aliati mai degraba in critici. Cea mai vehementa acuzatie: indepartarea de obiectivul integrarii europene. Multi se tem ca AKP-ul ar putea „putiniza” Turcia sau ar putea-o transforma intr-un regim islamist pe model iranian.

“Temperamentul premierului Erdogan nu a fost niciodata cel al unui democrat dezlantuit, ci mai degraba al unuia reticent. In ultimii trei ani a devenit mult mai autoritar decat in trecut. In mod repetat le spune oamenilor cati copii sa faca, ce ziare sa citeasca si sa manance mai degraba struguri decat sa bea vin. Ii responsabilizeaza explicit pe proprietarii media pentru politica editoriala si le recomanda sa concedieze pe oricine nu le impartaseste viziunea. De la editorialisti la ong-isti nimeni nu a fost crutat de amenintarile lui Erdogan”,
scrie Sahin Alpay, profesor de stiinte politice la Universitatea Bahcesesir din Istanbul. Este suficient sa adaugam ca, in prezent, in Turcia sunt inchisi mai multi jurnalisti decat in China pentru ca spusele profesorului Alpay sa capete greutate. De aici pleaca principalele temeri ca, in situatia castigarii a doua treimi din locurile parlamentare, premierul Erdogan va putea sa modeleze Constitutia dupa bunu-i plac, transformand Turcia intr-o republica prezidentiala care ar putea aluneca usor intr-un regim autoritar.

EUROPA LA COLT

Or asta ar pune Uniunea Europeana intr-o situatie foarte incomoda, prinsa intre un mare vecin nazuros si dictatorial la nord (Rusia) si unul islamic si autoritar in sud (Turcia). De altfel, legaturile dintre Turcia si Rusia au inflorit in ultimii ani, anatolienii bogati din Gaziantep lucrand din ce in ce mai bine cu oligarhii moscoviti, iar politica energetica a Turciei fiind mai dependenta de Rusia decat cea a multor tari europene. “Turcia abia a inceput sa descopere ca istoria nu este euro-centrica si sa recunoasca alternativele”,
declara Ibrahim Kahn, consilierul de politica externa al premierului Erdogan. Racirea relatiilor cu Israelul este dublata de deschiderea dialogului cu organizatii precum Hezbollah, Hamas sau cu Iranul lui Ahmadinejad. Pe de alta parte nici aliatii occidentali nu au fost prea mult neglijati, atitudinea Turciei in criza libiana demonstrand membrilor NATO ca pot conta pe Ankara.

Dar dupa zeci de ani de amanari, turcii au inceput sa se intrebe daca ei mai pot conta pe Europa. Din cele 35 de capitole ale aderarii la UE au fost deschise doar 13, in timp ce 18 sunt inghetate de veto-ul Frantei (Sarkozy fiind un mare adversar al acceptarii Turciei) si al Ciprului (blocata in chestiunea insulei divizate). Acest blocaj este principalul motiv pentru care populatia nu mai crede in viitorul european al Turciei. Dorinta inca mai exista, dar speranta a slabit. Statul roman se numara, alaturi de Marea Britanie, printre sustinatorii vocali ai Turciei, integrarea Ankarei in clubul european putand servi drept tampon pentru influenta Rusiei la Marea Neagra.
Populatia Romaniei doreste la randu-i ca turcii sa devina cat mai repede cetateni europeni. Dar Turcia, asa cum arata ea astazi, este inca departe de modelul european pe care si noi incercam sa-l reproducem. Atata timp cat Patriarhatul Ecumenic Ortodox are mai putine drepturi in Republica Turca decat avea in Imperiul Otoman, multe mai sunt de facut. Si nimeni nu poate jura ca, o Constitutie modificata pe placul premierului Erdogan va impulsiona miscarea Turciei spre vest. Putem fi insa siguri ca “Turcia nu vrea sa mearga nici spre est, nici spre vest; ea vrea sa mearga in sus.

PREMIERUL TURC ERDOGAN PARASESTE CONFERINTA DE LA DAVOS DUPA CE IL ACUZA PE PRESEDINTELE ISRAELULUI DE CRIME IN PALESTINA







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















8209 vizualizari

  • +14 (18 voturi)    
    Super (Vineri, 10 iunie 2011, 23:17)

    Cris07 [utilizator]

    Pentru cei interesati, articolul este de un obiectivism pur, mai rar intalnit pe la noi!
    Bravo!
  • +15 (31 voturi)    
    Turcia nu e Europa, Europa nu e Turcia (Vineri, 10 iunie 2011, 23:47)

    Rumelia se numea in Evul Mediu..Rumania ! [anonim]

    Rusia e putere la nord-est si Turcia la sud-est de UE, in periferia Europei, nu la nord si sud.

    1. E normal ca un stat precum Turcia, cu o traditie imperialista, expansionista, sa profite de globalizare si de acordurile privilegiate cu UE pt a se dezvolta economic.
    Modelul e simplu, se importa ieftin materii prime de la vecini (Irak, Iran, Siria, Rusia, Azerbaidjan), se transforma la un nivel primar si se exporta catre UE (care lasa marfurile turcesti sa intre din cauza acordului de asociere, in timp ce marfurile rusesti, irakiene sau siriene nu pot intra decat f. greu!).

    2. Cresterea economica a Turciei e la fel de rapida si nesanatoasa ca aceea romaneasca din acelasi deceniu, bazata pe consum si credit, pe energie ieftina. Fapt evidentiat f. bine si intr-o analiza a unui mare ziar francez, zilele astea.

    3. Masochismul traditionala al UE functioneaza perfect si in cazul Turciei, UE ajutand practic turcii sa devina concurenti pt societatile europene si transformand Turcia, mai prospera, intr-un potential aliat interesant pt Rusia (putere care vrea destramarea UE).
    De altfel, genul asta de umanism stupid si autodistrugator e unul dintre motivele pt care USA, Rusia sau China dispretuiesc profund UE si o ignora in general cand e vorba de crize internationale.
    Acum e un pic prea tarziu pt Europa sa fie ingrijorata de ce va face Turcia..

    4. Turcia are multe disfunctionalitati interne specifice statelor orientale: coruptie generalizata (cine a inventat 'baksisul'?), lipsa separatiei reale a puterilor in stat, mafii violente si organizate pana la nivel de ministri sau generali, rol exagerat pt armata (gardiana kemalismului), regiuni extrem de inapoiate, sarace si in lupta armata contra guvernului central, orase suprapopulate haotic, curente extremiste islamiste (preoti asasinati, atentate teroriste).
    Exista si probleme externe nerezolvate: Turcia ocupa o parte din Cipru (stat UE) si e gata de razboi cu Kurdistanul irakian.

    Turcia bogata tine turcii acasa la ei, e ok!
  • +7 (15 voturi)    
    Sa faca ce vor (Vineri, 10 iunie 2011, 23:54)

    Vlad-I [utilizator]

    A rezistat occidentul, impotriva blocului de la varsovia care era mult mai mare si mai radical, acum europa este largita, patinarea Turciei spre islamism de stat, nu are importanta. In general religiozitatea excesiva nu duce la progres si prosperitate.
  • -8 (14 voturi)    
    De inclinatiile autoritariste din interiorul UE (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 9:08)

    .... [utilizator]

    se ingrijoreaza cumva Europa? Au marait unii la ceea ce se intampla in Ungaria dar nu prea le pasa de ce se intampla in Romania.
    Din pacate iluziile multora cum ca UE va cenzura activitatea liderilor politici de la noi s-a spulberat. Multi politicieni (mai ales din grupul popular) critica coruptia din Romania dar se fac ca nu vad ce fac cei care au dus coruptia, abuzul si incompetenta pe culmi nemaintalnite pana acum.
  • -13 (15 voturi)    
    Ignoranta (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 10:08)

    Dragos [anonim]

    Atat articolul cat si comentariile dovedesc ignoranta. Multe din aspectele abordate in ele sunt percepute eronat, mai ales de catre autorul articolului. Ma intreb daca politica externa a Romaniei la Marea Neagra se bazeaza pe astfel de imagini trunchiate... Pentru domnul anonim cu comentariul in patru puncte: absolut toate sunt gresite si arata ca aveti cunostinte de pe internet, nu din contact direct cu lumea asupra carei comentati. Aceeasi judecata e valabila si pentru o parte (importanta) a informatiilor din articol.
    • +6 (8 voturi)    
      nu-i asa/da cum? (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 11:02)

      cocini [anonim] i-a raspuns lui Dragos

      Si care sunt informatiile valabile?Cele ne-ignorante?Avem ceva de spus?
    • +11 (11 voturi)    
      @Dragos (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 11:12)

      regat [anonim] i-a raspuns lui Dragos

      Foarte frumos ce-ai zis. Acum argumenteaza, te rog. Daca spui de toti ca nu stiu despre ce vorbesc, te rog sa argumentezi. Multumesc!
      • -6 (8 voturi)    
        Raspuns la critici (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 16:04)

        Dragos [anonim] i-a raspuns lui regat

        Toate criticile de aici la adresa mesajului meu sunt indreptatite pentru ca, intr-adevar, nu am facut decat sa refuz argumentele din articol (si ale domnului anonim cu comentariul in patru puncte) fara sa explic. INSA sunt atat de multe erori in textele respective incat ar trebui un intreg articol pentru a le critica argumentat SI inlocui cu variante mai aproape de realitate. Nu ma apuc de ata acum din trei motive principale: (1) nu am timp si (2) o astfel de analiza se face contra unor costuri, (3) intr-o publicatie specializata pe analiza politicii mondiale. Pregatesc asa ceva pentru un volum care va aparea la Bucuresti anul viitor, sper. Scuze celor pe care i-am oripilat.
        • +3 (3 voturi)    
          o fi aici un think-tank intreg (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 19:00)

          erbakan amuzat [anonim] i-a raspuns lui Dragos

          care culca iarba. Presupun sa ne punem cu totii articolul la favoriti, s-avem grija ca sa nu fie nevoie de resetare pana apare lucrarea despre a carei aparitie sa fim informati. Intre timp avem posibilitatea de a pune un ban pe altul - va fi un bestseller.
    • +14 (14 voturi)    
      parerea ta este? (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 11:27)

      curiozitate [anonim] i-a raspuns lui Dragos

      Amice, atunci cand nu esti de acord cu ceva sau cineva este politicos sa argumentezi pozitia ta. Sa spui ca nu esti de acord e in regula dar sa nu spui si de ce sau care este varianta ta nu mai e la fel de in regula. Subiectul este foarte important si delicat fapt pentru care am citit cu atentie articolul si comentariile. Apreciez autorul articolului si pe toti cei care au comentat deoarece subiectul articolului este mai complicat decat cele in care Basescu este injurat, Columbenii analizati, etc. Turcia este o tara in continua dezvoltare, nu face parte din tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), nu face parte din SCO (Shanghai Cooperation Organisation), nici din UE. Daca vb. despre UE aceasta are nevoie de forta de munca tanara a Turciei, de piata de desfacere a Turciei, de cooperare la Marea Neagra ori cu un dictator si, fereasca Dumnezeu, cu un viitor razboinic in chip de prim ministru, in conditiile la care la ei unii generali se afla in inchisoare pt. complot, nu vad bine nici NATO nici UE. Te rog sa detaliezi punctul tau de vedere. Multumesc!
      • +1 (1 vot)    
        scuze (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 22:41)

        Dragos [anonim] i-a raspuns lui curiozitate

        Oameni buni, imi cer scuze pentru comentariile mele idioate, am vrut sa ma dau si eu mare si nu mi-a iesit. Data viitoare stau in banca mea si nu mai am necazuri.
  • +2 (8 voturi)    
    Asa incepe (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 13:40)

    rafail [anonim]

    Turcia inclina spre extremism, ocupa teritoriul maritim grec, onu condamna Turcia, SUA ia mana de pe ea, Rusia ataca, partea estica devine tara kurzilor, greciei ii revine constantinopolul, cipru isi recupereaza jumatatea, Iar clopotele vor bate iar in bisericile capadochiene.
    THE END!
    • +1 (3 voturi)    
      si asa se termina inainte sa inceapa (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 22:57)

      razvan [anonim] i-a raspuns lui rafail

      rafaile mancasi-as inteligenta ta, si cu cei 70 de milioane de turci ce faci ? ii iei la tine acasa ?
  • -2 (10 voturi)    
    ce tare (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 13:52)

    daniel [anonim]

    ce tare a fost bravo lui la facut de tot rasu pe evreu, insfarsit unul care nu se supune evreilor cum fac presedinti din europa care ii pupa in fund pe evrei cand vin la ei si ii asigura de tot sprijinul. In sfarsit bravo lui.
    • +3 (7 voturi)    
      De fapt (Sâmbătă, 11 iunie 2011, 17:31)

      V.R. [utilizator] i-a raspuns lui daniel

      Presedintii din Europa ii pupa in fund pe teroristii de arabi.si ii scuipa pe evreii care se apara de niste salbatici.
  • -1 (3 voturi)    
    Are cineva nevoie de Turcia ? (Duminică, 12 iunie 2011, 9:21)

    mr hyde [anonim]

    Cred ca Europa are nevoie de forta de munca tanara , de pozitiua geostrategica si de piata de desfacere pe care o reprezinta Turcia. Turcia s-a dezvoltat nesanatos din pdv economic iar ca si culktura diferenta intre ei si noi - europenii - este uriasa si de aceea expansiunea Turciei se produce in statele asa zis "turcice "invecinate -Azerbaidjan sau Kirgastan , state musulmane si detinatoare de materii prime vitale carora Turcia le livreaza produse manufacturate pe langa telenovele . Oricum Europa are nevoie de acest partener deocamdata laic si echilibrat...
  • +2 (2 voturi)    
    f.mica lamurire (Duminică, 12 iunie 2011, 12:11)

    vali6712 [anonim]

    UE are nevoie de forta de munca tanara?pai n-avem noi destui GHIAURI ?si seamana la culoare cu anatolieni.populatia romana scade,in schimb ei prolifereaza,de traiul bun pe care il au in tara noastra.dupe cm vedeti forta de munca n-ar lipsi.sa vedem dc au inteles mesajul papi benedict al 16-lea. :))
  • -1 (1 vot)    
    Despre prieteniile regionale si problemele lor (Duminică, 12 iunie 2011, 22:30)

    osy [anonim]

    Un imens domino se rastoarna dand Orientului Apropiat si Nordului Africii alta fata. Fara un Egipt regional puternic, cu o Syrie care greu isi va reveni dupa masacrul din primavara-vara aceasta, cu o Turcie fata in fata cu produsul dictaturii pe care si pe ea o paste, cu un mai indepartat Iran ramas fara influenta. Nu pentru ca si-ar fi pierdut darul oratoric, ori imputinat resursele propagandistice, ci pentru ca nu mai sunt vecini odihniti si dispusi sa-l asculte. Unitatea de monolit regionala visata atat de Iran, cat si de Turcia, cu numai cateva luni in urma, e imposibila. Actualmente un vid de state o pot compune, doar vida.

    Visul dulce a multor dictatori a pierit. Odata cu somnul lor. Si peste toate, dupa mult, mult sange, betia libertatii se asterne incet. Va fi ea scurta? Fara excese? Ori, ca o noapte agitata, se va asterne pentru inca multa vreme?


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by