Agenda Lisabona - care trebuia sa faca UE cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere pana in 2010 - a esuat lamentabil, asa ca Bruxelles-ul se pregateste sa lanseze miercuri o noua strategie economica pentru urmatoarea decada. Sau, cum spun unii ciritici facand trimitere la regimul comunist, pentru urmatoarele doua cincinale. Scopul: crestere economica, noi locuri de munca ce ar trebui create si evitarea unor crize precum recenta criza care a cuprins Europa si intreaga lume.

Noul plan isi propune niste obiective mai putin ambitioase, comenteaza Reuters, UE vrand acum sa imbunatateasca guvernanta economica si sa ramana competitiva pe plan mondial, in conditiile unei concurente acerbe si din partea Chinei, spre deosebire de acum 10 ani cand principalul competitor erau considerate SUA.

"Fie continuam un ritm al reformelor lent si in mare parte necoordonat si riscam sa ne confruntam cu o permanenta pierdere a avutiei, cu rate de crestere scazute, rate ridicate ale somajului si nemultumiri sociale, si cu un declin relativ pe scena mondiala, fie facem fata colectiv provocarilor imediate ale recuperarii economice, precum si provocarilor pe termen lung - globalizare, presiuni asupra resurselor, imbatranirea populatiei si progresul tehnologic - , ca sa putem recupera pierderile recente si sa inscriem UE pe o cale a prosperitatii", se arata, potrivit Reuters, in documentul care va fi miercuri facut public de Comisie.

Domeniile avute in vedere pentru atingerea obiectivelor stabilite sunt educatia, cercetarea si dezvoltarea, o agenda europeana digitala si o platforma europeana impotriva saraciei, arata si EUobserver.

Planul prevede o crestere a ocuparii fortei de munca din UE de la 69% la 75% si o crestere a investitiilor in cercetare si dezvoltare de la 1,9% la 3% din PIB-ul UE. Cel putin 40% dintre europenii cu varste cuprinse intre 30 si 34 de ani trebuie sa aiba o diploma universitara - in prezent proportia acestora este de 31% - in timp ce 28 de milioane de europeni trebuie scosi din saracie pana in 2020. Emisiile de dioxid de carbon trebuie reduse cu 20% fata de nivelul din 1990, iar proportia energiei din surse regenerabile in consumul final trebuie sa ajunga la 20%. Insa consumul de energie trebuie sa scada cu 20%. Sunt niste parametrii cuantificabili, care ar trebui mai apoi transpusi in obligatii nationale.

Herman Van Rompuy vorbea despre necesitatea unei cresteri economice de 2% pe an la nivel UE, o proportie asupra careia probabil se va ajunge la consens.