De la atacul mortal fără precedent comis de Hamas pe teritoriul israelian la 7 octombrie au avut loc mai multe schimburi de focuri și tiruri de artilerie între Hezbollah și armata israelienă la granița dintre Israel și Liban, potrivit AFP.
Duminică, armata israeliană a acuzat puternica mișcare șiită libaneză că urmărește o escaladare militară. Iar premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că Hezbollah va face „greșeala vieții sale” dacă va intra în război împotriva țării sale.
Iranul, aliat al Hezbollah și Hamas, a avertizat că conflictul ar putea escalada ca urmare a bombardamentelor neîncetate ale Israelului asupra Fâșiei Gaza, ca răspuns la atacul Hamas, care, potrivit autorităților israeliene, a ucis peste 1.400 de persoane.
Din 7 octombrie, violențele de la frontiera israeliano-libaneză au făcut 40 de victime în Liban, majoritatea luptători Hezbollah, precum și patru civili, printre care un fotograf al Reuters. Patru persoane au fost ucise de partea israeliană.
De ce sprijină Hezbollahul Hamas?
A doua zi după ce Hamas a atacat Israelul, Hezbollah a bombardat poziții israeliene din sudul Libanului. Israelul a ripostat. Până acum, Hezbollah și-a limitat atacurile.
Potrivit analiștilor, cu mult timp înainte de atacul din 7 octombrie, Hamas și Hezbollah au înființat un centru de „operațiuni comune” cu Jihadul Islamic palestinian și Forța Al-Quds, unitatea de elită a Gardienilor Revoluției iraniene, a declarat pentru AFP o sursă apropiată Hezbollah, sub rezerva anonimatului.
Aceste grupări, care formează „axa rezistenței”, denumirea informală dată dușmanilor Israelului, își coordonează de ani de zile acțiunile cu alte facțiuni palestiniene și siriene și cu alte grupuri susținute de Iran.
Potrivit analistului Michael Young, de la Carnegie Middle East Center, sprijinul Hezbollahului șiit pentru Hamasul sunnit provine din faptul că au același inamic: Israelul.
„Axa rezistenței” a încercat întotdeauna să „sublinieze că nu este o structură exclusiv șiită”, a declarat pentru AFP Young.
„Hamas se află în centrul chestiunii palestiniene, care face parte integrantă din identitatea revoluționară a Hezbollah și a Iranului”, a pucntat analistul
Care sunt capacitățile militare ale Hezbollah?
Hezbollah este cea mai importantă forță politică și militară din Liban. Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS), un think-tank din Tel Aviv, estimează arsenalul său între 150.000 și 200.000 de rachete de toate tipurile, inclusiv „sute de rachete de precizie”. În 2021, gruparea susținea că are 100.000 de luptători. INSS spune că în realitate este vorba de 50.000 de luptători doar.
Iranul finanțează mișcarea șiită furnizându-i arme și echipamente, în special prin intermediul Siriei.
De la războiul din 2006 cu Israelul, Hezbollah nu mai are o prezență militară vizibilă la granița libanezo-israeliană, în conformitate cu o rezoluție a ONU. Cu toate acestea, experții raportează că mișcarea a săpat tuneluri și tranșee în regiune, prin care călătoresc membrii săi.
De ani de zile, Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah, a repetat că armele de precizie de care dispune mișcarea sa sunt capabile să ajungă chiar și la Ashdod, un oraș de coastă israelian situat la nord de Gaza.
La jumătatea lunii august, el a afirmat că tot ce are nevoie grupul său este „câteva rachete de înaltă precizie” pentru a distruge o listă de ținte din Israel, pe care le-a enumerat: „aeroporturi civile și militare, baze aeriene, centrale electrice, centre de comunicații și centrala (nucleară) Dimona”.
Vrea Hezbollah să intre în război?
Hassan Nasrallah nu a mai vorbit de la 7 octombrie. Dar o posibilă escaladare la granița libaneză, în perspectiva unei probabile intervenții terestre israeliene în Gaza, îngrijorează comunitatea internațională, care se teme de o reaprindere a conflictului.
Imad Salameh, de la Universitatea Libanezo-Americană (LAU), consideră că Hezbollah și-ar putea intensifica atacurile, dar nu dorește să distragă atenția de la conflictul dintre Hamas și Israel.
Pentru Michael Young, mișcarea libaneză vrea „să țină suficiente trupe israeliene în afara Gaza”. De asemenea, este posibil să își fi stabilit obiectivul de a „stârni temeri legate de o conflagrație regională, ceea ce ar duce la presiuni în cadrul ONU, și poate chiar în Statele Unite, pentru a cere o încetare a focului”.
În ceea ce privește posibilitatea ca Iranul să împingă Hezbollah într-o confruntare directă cu Israelul, Salameh și Young s-au declarat convinși că „Iranul nu va sacrifica Hezbollah”.
4
11
