Autoritățile sârbe l-au reținut marți pe politicianul sârb din Kosovo Milan Radoicic și l-au acuzat de fabricarea de arme de foc și de trafic cu acestea în Kosovo, după ce acesta a declarat că a fost implicat într-un schimb de focuri mortal cu poliția kosovară în urmă cu 10 zile, potrivit Reuters.
Tensiunile dintre Belgrad și Pristina au crescut vertiginos de la 24 septembrie, când aproximativ 30 de sârbi înarmați au atacat forțele de ordine, iar apoi s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă din apropierea satului Banjska, în nordul majoritar sârb al Kosovo, ceea ce a dus la un schimb de focuri cu poliția kosovară.
Trei atacatori și un ofițer de poliție din Kosovo au fost uciși.
Parchetul Înaltului Procuror General al Serbiei a precizat într-un comunicat că Radoicic a fost interogat marți sub suspiciunea că s-a alăturat altor persoane în fabricarea, deținerea și traficul ilegal de arme de foc și materiale explozive.
Acesta a adăugat că Radoicic ar fi cumpărat arme, muniție și dispozitive explozive în orașul bosniac Tuzla, care urmau să fie livrate la Belgrad între ianuarie – septembrie 2023.
După livrare, el ar fi transferat și depozitat armele în diferite locații din Kosovo, fie în instalații părăsite, fie în păduri, se susține în declarație.
La 24 septembrie, Radoicic și grupul său „au pus în pericol viețile oamenilor din Banjska”, a declarat procurorul.
Radoicic a negat orice activitate infracțională. Procurorul a cerut unei instanțe să dispună ca Radoicic să fie menținut în detenție deoarece ar putea fugi.
Schimbul de focuri de luna trecută a stârnit o nouă îngrijorare internațională cu privire la stabilitatea din Kosovo, care are o majoritate de etnie albaneză și care și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după o revoltă de gherilă și o intervenție NATO în 1999.
Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo nu recunosc instituțiile de la Pristina și consideră Belgradul drept capitala lor. Aceștia s-au confruntat adesea cu poliția kosovară și cu forțele internaționale de menținere a păcii, însă violențele de luna trecută au fost cele mai grave din ultimii ani.
Radoicic, vicepreședinte al partidului Lista sârbă, care este dominant în nordul Kosovo, a recunoscut că a luat parte la schimbul de focuri, afirmând că a venit în Kosovo cu grupul „pentru a încuraja poporul sârb să reziste regimului terorist al (premierului Albin) Kurti”. Săptămâna trecută, el a fost interogat de poliția sârbă în legătură cu afirmațiile sale.
Autoritățile din Pristina au acuzat Belgradul că a oferit sprijin financiar și practic pentru operațiune, lucru negat de autoritățile sârbe. Kosovo și țările occidentale au acuzat, de asemenea, Serbia de creșterea prezenței militare în așa-numita zonă de siguranță terestră, o fâșie de 5 km lățime în interiorul Serbiei de-a lungul graniței cu Kosovo.
Luni, comandantul armatei sârbe, generalul Milan Mojsilovic, a declarat că țara și-a retras o parte din trupe.
Scurt istoric al incidentului:
- În cadrul ultimelor violențe, care au avut loc la 24 septembrie, un comando paramilitar format din câteva zeci de bărbați a ucis un polițist kosovar albanez și a rănit un altul la o baricadă din apropierea satului Banjska, în nordul Kosovo, o regiune în care sârbii sunt majoritari.
- Trei membri ai comandoului, toți sârbi kosovari, au fost ulterior uciși, iar alți trei au fost arestați în cadrul unei operațiuni lansate de forțele speciale ale poliției kosovare. Rusia a dat vina pe Kosovo pentru „vărsarea de sânge”.
- Ceilalți au fugit. Statele Unite, principalul aliat internațional al Kosovo, au avertizat vineri cu privire la o „desfășurare militară majoră a Serbiei de-a lungul frontierei cu Kosovo", cerând Serbiei să „își retragă (trupele)".
- Președintele sârb Aleksandar Vucic a acuzat apoi Washingtonul că a proferat „neadevăruri", fără să nege în mod explicit prezența trupelor sârbe. El precizase că numărul trupelor sârbe era mult sub cel al unei desfășurări similare din luna mai.
