Tratativele de la Bruxelles la care au participat joi preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi premierul kosovar Albin Kurti nu au dus la progrese semnificative, a declarat joi şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, citat de dpa și Agerpres.

Soldați americani din trupele KFOR păzind o primărie din Leposavic, KosovoFoto: Marjan Vucetic / AP / Profimedia

Borrell s-a întâlnit separat cu cei doi lideri din Balcani, care au refuzat dialogul direct.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat înaintea întâlnirii că va merge la Bruxelles pentru a discuta cu Josep Borrell, dar nu și cu premierul kosovar, Albin Kurti.

„O discuție cu el nu are sens. Știe doar să țină predici filosofice și să discute probleme politice din centrul Serbiei, dar nu vorbește de persecutarea sârbilor din Kosovo”, a declarat Vucic, adăugând că „sunt lucruri foarte serioase și că Serbia se află într-o situație grea și sub mari presiuni”.

Josep Borrell a anunţat ulterior că s-a ajuns totuși la un acord privind necesitatea unor noi alegeri în patru localităţi cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo.

„Trebuie să discutăm paşii prin care putem realiza asta. Am identificat căi posibile către un progres, dar ambele părţi trebuie să îşi respecte angajamentele”, a adăugat el.

NATO dă asigurări că își va respecta misiunea de menținere a păcii în Kosovo

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a arătat că partea kosovară trebuie să răspundă la acuzaţiile de abuzuri la arestarea recentă a unor sârbi suspectaţi de infracţiuni cu violenţă, iar misiunea UE pentru statul de drept în Kosovo (EULEX) trebuie să joace „un rol mai viguros” în verificarea unor astfel de acuzaţii.

Tensiunile între Kosovo şi Serbia se acumulează de câteva luni iar forţele NATO de menţinere a păcii au fost atacate în nordul teritoriului kosovar la sfârşitul lui mai de localnicii sârbi.

Aceştia au boicotat alegerile şi nu recunosc primarii de etnie albaneză desemnaţi în urma votului cu participare foarte redusă. La începutul lunii iunie NATO a trimis întăriri pentru forțele sale de menținere a păcii în regiune.

Violențele au izbucnit după ce autoritățile din Kosovo au instalat primari etnici albanezi în birourile din municipalitățile din nord, după ce au fost aleși cu o rată de participare de doar 3,5%, după ce sârbii care formează o majoritate în regiune au boicotat alegerile locale.

„NATO va rămâne vigilentă. Vom fi acolo pentru a asigura un mediu sigur și securizat și, de asemenea, pentru a calma și reduce tensiunile”, a declarat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg, pe 5 iunie.

Kosovo s-a declarat unilateral independent în 2008, însă Serbia şi - printre multe alte state - Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania, membre ale UE, nu îi recunosc acest statut.