Finlandezii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare care ar putea-o costa pe Sanna Marin, actualul premierul, puterea pe fondul îngrijorării alegătorilor cu privire la viitorul serviciilor publice într-un moment de recesiune economică, relatează Reuters.
Niciun partid nu este văzut ca având un lider decisiv și probabil alegerile vor fi urmate de discuții lungi de coaliții, deși orice partid câștigă duminică va avea prima încercare de a forma un guvern.
Marin, în vârstă de 37 de ani, este văzută de fanii din întreaga lume ca un model pentru noii lideri progresiști și rămâne foarte populară în rândul multor finlandezi, în special în rândul tinerilor moderati, dar i-a antagonizat pe unii conservatori cu cheltuieli generoase pentru pensii și educație pe care le consideră iresponsabile.
Votul a început la 9 a.m. (0600 GMT) și se închide la 20:00 (1700 GMT). Rezultatele parțiale vor fi publicate la scurt timp după aceea.
Sondajele de opinie arată că social-democrații lui Marin, cel mai mare partid din guvernul de coaliția aflată acum la putere, se află cot la cot cu Coaliţia Naţionale de centru-dreapta și Partidul naționalist finlandez, cu aproximativ 18,7-19,8% din buletine de vot și deci dependenți de partide mai mici pentru a forma un guvern.
„Aripa dreaptă oferă o alternativă care ne face viața mizerabilă pentru toți, reduce serviciile, reduce mijloacele de trai pentru cei mai săraci”, a spus Marin susținătorilor sâmbătă. „Avem ocazia să alegem o alternativă mai bună”.
Coaliția Națională a condus în sondaje timp de aproape doi ani, deși liderul său a dispărut în ultimele luni. A promis că va reduce cheltuielile și va opri creșterea datoriei publice, care a ajuns la peste 70% din PIB de când Marin a preluat mandatul în 2019.
Gruparea o acuză pe Marin că erodează rezistența economică a Finlandei într-un moment în care criza energetică a Europei, condusă de războiul Rusiei în Ucraina, a lovit puternic țara și costul vieții a crescut.
Partidul Finlandezilor, de asemenea, solicită austeritate, dar obiectivul său principal este de a reduce ceea ce liderul său Riikka Purra a numit imigrația „dăunătoare” din țările în curs de dezvoltare din afara Uniunii Europene.
„Pentru mine, cele mai mari probleme sunt sănătatea publică. Cred că avem nevoie de politici sănătate publică puternice și apoi de justiție socială”, a declarat sâmbătă pentru Reuters un alegător, psihologul Tuulikki Toropainen, în vârstă de 32 de ani.
Finlanda aderă la NATO
Următorul guvern va vedea primele zile ale aderării Finlandei la NATO. Cea mai notabilă dintre acțiunile de politică externă ale lui Marin de la preluarea mandatului în 2019 a fost decizia ei, împreună cu președintele Sauli Niinisto, pentru ca țara schimbe politica de neutralitate, prin căutarea aderării la Alianța de Apărare a Vestului, ca urmare a îngrijorărilor de securitate după Invazia Rusiei în Ucraina.
Acest proces este acum aproape finalizat, Helsinki se așteaptă să se alăture alianței în câteva zile.
Aproximativ 1,7 milioane de persoane sau 40,5% dintre alegătorii eligibili au votat deja în timpul perioadei de vot anticipat de o săptămână care s-a încheiat marți, au arătat datele Ministerului Justiției.
Social-democrații lui Marin cred că creșterea economică va ajuta la frânarea creșterii datoriilor publice și că, dacă cuferele au nevoie de echilibrare, preferă să ia în considerare creșterea taxelor în detrimentul reducerii cheltuielilor.
Cu toate acestea, această creștere nu este iminentă. Economia Finlandei, o țară cu 5,5 milioane de locuitori, a supraviețuit pandemiei mai bine decât cele din majoritatea țărilor europene, dar creșterea a încetinit la 1,9% anul trecut și se așteaptă ca țara să intre într-o recesiune ușoară în acest an, în timp ce inflația a atins un vârf de 9,1% in decembrie.
Sanna Marin
Necunoscută, chiar şi pentru mulţi finlandezi, atunci când a venit la putere la sfârşitul anului 2019, social-democrata Sanna Marin şi-a câştigat reputaţia - pierdută ulterior - de cel mai tânăr şef de guvern din lume, la vârsta de 34 de ani.
Conduce o coaliţie de centru stânga, formată din cinci partide - Partidul Social Democrat, Partidul de Centru, Partidul Verzilor, Alianţa de Stânga şi Partidul Popular Suedez din Finlanda.
Născută într-o familie modestă, a crescut în apropiere de Tampere, bastionul industrial al ţării, unde mai târziu va prezida consiliul municipal.
''Părinţii mei au divorţat din cauza problemelor cu alcoolul ale tatălui meu când eram copil", a dezvăluit ea pe blogul său. A fost crescută de mama sa şi de partenera acesteia, "într-o familie curcubeu, cu mijloace modeste, care locuia într-un apartament social". Pentru a-şi finanţa studiile, a lucrat într-un supermarket, ceea ce i-a adus unele tachinări.
Aleasă deputat la vârsta de 30 de ani, Sanna Marin a început să se remarce un an mai târziu prin calităţile sale oratorice. După victoria social-democraţilor în alegerile parlamentare din primăvara anului 2019, ea a fost numită ministru al transporturilor.
A fost propulsată în fruntea guvernului după demisia premierului Antti Rinne.
Mandatul ei a fost presărat cu diverse controverse şi marcat de o modernitate care divizează ţara.
Mama unui copil născut în 2017, Sanna Marin rămâne una dintre figurile marcante ale tinerei gărzi europene şi i se prezice un destin internaţional, numele ei fiind vehiculat pentru posturi la Bruxelles sau în altă parte, dacă va pierde duminică.
Petteri Orpo
Petteri Orpo, în vârstă de 53 de ani, liderul Coaliţiei Naţionale de centru-dreapta, este cel mai experimentat dintre cei trei potenţiali prim-miniştri. Este membru al parlamentului din 2007 şi a fost ministru de trei ori.
Mergând pe urmele tatălui său în dreapta finlandeză, Petteri Orpo este licenţiat în ştiinţe politice şi economie, prioritatea campaniei sale. ''Vrem să nu mai creştem datoria", a declarat el pentru AFP în marja unei reuniuni recente.
Acuzând-o pe Sanna Marin de cheltuieli exagerate crescând datoria publică de la 63% la 74% în patru ani, el intenţionează să pună în aplicare un plan de austeritate de 6 miliarde de euro.
Orpo a câştigat conducerea partidului în 2016, dar nu a reuşit să-l aducă decât pe locul trei la alegerile parlamentare din 2019.
Deşi a refuzat să continue guvernarea cu Partidul Finlandezilor în 2017, de data aceasta a păstrat deschisă opţiunea unei alianţe cu formaţiunea naţionalistă anti-imigraţie. În pofida diferenţelor clare cu privire la imigraţie, UE şi climă, cele două partide "au multe în comun", a susţinut el.
Chiar dacă nu va ieşi învingător duminică, analiştii îi prezic un rol central, deoarece pare a fi indispensabil atât social-democraţilor, cât şi naţionaliştilor pentru a forma o majoritate.
Riikka Purra
Riikka Purra conduce din 2021 Partidul Finlandezilor, eurosceptic, care şi-a concentrat campania împotriva imigraţiei, arătând contra-exemplul Suediei vecine, care a fost copleşită de un război între bande de imigranţi.
Într-un interviu acordat televiziunii naţionale Yle, Purra a mărturisit că opiniile sale anti-imigraţie sunt legate de o hărţuire din tinereţe.
Partidul său vede ieşirea din UE ca pe un obiectiv pe termen lung şi doreşte să amâne obiectivul Finlandei de neutralitate în materie de carbon, stabilit în prezent pentru 2035.
Mamă a doi copii, ea are un cont de Instagram fără referinţe politice, dedicat dietei sale vegetariene. Rămasă orfană de mamă la vârsta de 12 ani, politiciana acum în vârstă de 45 de ani s-a dedicat pentru prima dată cauzei ecologice în adolescenţă.
