Peste 120.000 de persoane au fost rănite de grenade lacrimogene sau de gloanțe neletale trase de poliție în timpul protestelor din întreaga lume din 2015, potrivit unui raport publicat miercuri, relatează AFP.

Politia din Franta foloseste gaze lacrimogene impotriva vestelor galbeneFoto: Alfonso Jimenez / Shutterstock Editorial / Profimedia

Asociația medicală Physicians for Human Rights (Doctori pentru drepturile omului), Rețeaua Internațională a Organizațiilor pentru Drepturile Civile (Inclo) și fundația britanică Omega au verificat rapoartele medicale întocmite, printre altele, în timpul mișcării „vestelor galbene” în Franța, a manifestațiilor antirasiste Black Lives Matter sau a protestelor pro-democrație din Hong Kong și Myanmar.

Pe baza acestor informații, fragmentate, raportul lor „Lethal in disguise” (mortale sub acoperire) descrie impactul armelor neletale folosite de forțele de poliție din întreaga lume în fața „exercițiului legitim al unui drept democratic”.

Potrivit raportului, grenadele lacrimogene și alți iritanți chimici au rănit 119.113 persoane în ultimii șapte ani, dintre care 4% au necesitat spitalizare sau intervenție chirurgicală. Cel puțin paisprezece persoane au murit după ce au inhalat aceste gaze.

Așa-numitele proiectile de „apărare”, inclusiv gloanțe de cauciuc, au rănit 2.190 de persoane, 65% dintre ele la ochi. Cel puțin 945 au sechele pe toată viața și 12 au murit în urma impactului, spun autorii anchetei care descriu și consecințele grenadelor asomatoare, tunurilor de apă sau bastoanelor.

Forțele de ordine abuzează de puterea lor în fața protestatarilor

Pentru ei, forțele ordinii, inclusiv în țările democratice, au tendința de a abuza de puterea lor în fața mișcărilor de protest care s-au înmulțit de la începutul secolului XXI.

În loc să disperseze mulțimile, „aceasta duce adesea la creșterea tensiunilor și la o escaladare a conflictelor”, spun ONG-urile, recomandând o mai bună reglementare a acestor arme, o mai bună pregătire a ofițerilor în utilizarea lor și să nu le folosească într-un mod nediscriminatoriu.

„De zece ani lucrez la armele pentru controlul mulțimilor și la impactul lor și sunt în continuare îngrozită de lipsa de date și de transparență din partea producătorilor”, a comentat medicul de urgență Rohini Haar, autorul principal al raportului.

În ciuda utilizării lor frecvente în întreaga lume, „nu există o reglementare semnificativă sau obligație de înregistrare a datelor pentru forțele de poliție ale marii majorități a țărilor”, a mai spus ea într-un comunicat.