Parlamentul din Nicaragua a cerut marţi, cu o majoritate covârşitoare, ca preşedintele Daniel Ortega să retragă ţara din Organizaţia Statelor Americane (OSA), informează miercuri AFP, citată de Agerpres.

Daniel OrtegaFoto: Captura YouTube

Parlamentul de la Managua, controlat de fostul Front Sandinist de Eliberare Naţională (FSLN), i-a cerut lui Daniel Ortega "în calitatea sa de şef al statului (...) să denunţe Carta Organizaţiei Statelor Americane (OSA)", ceea ce implică retragerea ţării din organizaţie.

Solicitarea de retragere urmează "acţiunilor repetate ale OSA de a interveni în afacerile interne ale Nicaraguei", a declarat preşedintele parlamentului Gustavo Porras.

Articolul 143 din Carta OSA permite unui stat să se retragă din organizaţie după o procedură care durează doi ani.

Vicepreşedintele Rosario Murillo şi-a exprimat satisfacţia, apreciind că solicitarea parlamentului "este în concordanţă cu exigenţa noastră de respectare a deciziilor suverane şi demne ale poporului nostru".

Preşedintele Joe Biden a anunţat marţi că accesul pe teritoriul SUA este interzis preşedintelui Ortega, soţiei sale şi vicepreşedintelui Rosario Murillo, miniştrilor şi altor înalţi oficiali ai regimului. Aceste sancţiuni se adaugă celor deja în vigoare împotriva înalţilor oficiali din Nicaragua şi a celor apropiaţi cuplului aflat la putere.

Adunarea Generală a OSA a declarat vineri că alegerile desfăşurate în Nicaragua pe 7 noiembrie "nu au fost libere, corecte, transparente şi lipsite de legitimitate democratică", deschizând calea unei posibile suspendări a ţării din organizaţie.

Preşedintele Daniel Ortega, aflat la putere din 2007, a fost reales pe 7 noiembrie pentru al patrulea mandat consecutiv.

Scrutinul a fost ţinta unor critici severe din partea comunităţii internaţionale, în special din cauza absenţei unor oponenţi serioşi, şapte potenţiali candidaţi fiind arestaţi în ultimele şase luni.

Ieşirea din OSA va izola şi mai mult ţara şi va agrava sărăcia, a avertizat fostul diplomat Edgar Parrales. În special, Nicaragua nu ar mai avea acces la împrumuturi, donaţii din partea comunităţii internaţionale şi la cooperare, concomitent cu creşterea numărului celor care vor părăsi ţara.