Majoritatea judecătorilor de la Curtea Supremă a SUA au părut luni înclinați să blocheze o lege din Texas care reprezintă cea mai mare lovitură adusă dreptului la avort din ultimii 50 de ani, potrivit AFP.
Patru din cei nouă magistrați ai Curții - cei trei progresiști și șeful Curții John Roberts - indicaseră deja că doresc să înghețe această lege care, timp de două luni, a limitat drastic dreptul texanelor de a face întreruperi de sarcina.
Doi dintre colegii lor conservatori, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett, ambii numiți de fostul președinte Donald Trump, și-au exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la mecanismul nou al proiectului de lege, care deleagă aplicarea legii cetățenilor obișnuiți.
„Se pare că șase judecători sunt sceptici față de sistemul de justiție creat de Texas”, a scris pe Twitter în timpul audierii Neal Katyal, un avocat proeminent care a argumentat adesea în fața Curții Supreme pentru administrația lui Barack Obama.
Legea adoptată în mai de alesul republican din Texas interzice avortul de îndată ce bătăile inimii embrionului sunt vizibile, adică în jurul a șase săptămâni de sarcină, când majoritatea femeilor nu știu că sunt încă însărcinate, chiar dacă sunt însărcinate în urma unui incest sau viol.
Mai multe state americane au adoptat legi comparabile, dar toate au fost declarate invalide în instanță pentru că încalcă jurisprudența Curții Supreme. Aceasta a recunoscut în 1973 dreptul femeilor de a avorta și a precizat în 1992 că se aplică atâta timp cât fătul nu este viabil în afara uterului, adică în jurul a 22 de săptămâni de sarcină.
"Denunțul cetățenilor"
Texas, un adevărat laborator al celor mai conservatoare idei, a conceput însă un nou dispozitiv care complică intervenția justiției federale.
Legea sa le încredințează cetățenilor „exclusiv” sarcina de a pune în aplicare această interdicție, încurajându-i să ia măsuri civile împotriva persoanelor și organizațiilor care ajută femeile să avorteze când au o sarcină de peste șase săptămâni.
În cazul victoriei în instanță, acești cetățeni vor obține despăgubiri de 10.000 de dolari, prevede legea. Detractorii săi îl văd ca pe un „bonus pentru denunțare”.
Sesizată de urgență pentru prima dată, Curtea Supremă s-a refugiat în spatele acestor „noi întrebări de procedură” pentru a refuza, cu o majoritate restrânsă, blocarea intrării în vigoare a legii la 1 septembrie.
Inacțiunea sa, văzută ca un semn al influenței celor trei magistrați numiți de Donald Trump, fusese puternic criticată de stânga, președintele democrat Joe Biden criticând o decizie care „insultă statul de drept”.
De atunci, bătălia juridică s-a intensificat odată cu intervenția guvernului federal și hotărâri contradictorii ale instanțelor, astfel încât Curtea Supremă a hotărât în cele din urmă să dedice o audiere cauzei.
