​„G20 trebuie să ajute țările în curs de dezvoltare să construiască infrastructura de care au nevoie” - articol de Tony Blair, fost premier al Marii Britanii

Tony BlairFoto: Flickr/ Center for American Progress

Nevoia de a vaccina lumea este urgentă. În timp ce părți mari ale globului rămân parțial vaccinate sau nevaccinate, există o mare posibilitate să asistăm la apariția unor tulpini mai mortale de Covid-19. Apariția unei mutații mai transmisibile și rezistente la vaccin a virusului ar putea readuce răspunsul global la pandemie la stadiul de la început.

Sarcina de a vaccina lumea în 2021 este ambițioasă, dar realizabilă. Consorțiul Global pentru Securitate în Sănătate (Global Health Security Consortium / GHSC) a publicat un plan, în luna mai, în parteneriat cu Centrul Wilson (Woodrow Wilson Center), care stabilește un mod în care acest lucru poate fi realizat.

Dar asigurarea aprovizionării cu vaccinuri pentru acele țări care au nevoie de el reprezintă doar jumătate din provocare. Fără capacitatea corectă de absorbție - în termeni simpli, infrastructura pentru a face injecţiile - aceste vaccinuri se vor irosi. Modelarea realizată de GHSC indică faptul că, în acele țări care au cel mai mult nevoie de vaccin, capacitatea de absorbție ar trebui să crească de la 5 - 6 milioane pe zi în prezent, la mai mult de 14 milioane până în martie 2022, dacă e să fie vaccinate strategic. Va fi necesară o finanțare suplimentară în valoare de 6 până la 8,5 miliarde de dolari. Nu este vorba doar de investiții strategice - ar contribui, de asemenea, la asigurarea echității accesului la vaccin la nivel global. Fără măsuri urgente pentru a face față acestei provocări, calendarul pentru vaccinarea lumii se va poticni și mai mult. Și mai rău, nenumărate loturi de vaccinuri se vor pierde.

Modificările politicii necesare pot fi rezumate în patru termeni: structuri, personal, sistematizare și comunicare strategică.

În primul rând, pentru ca țările să poată absorbi complet vaccinurile, ar trebui să ne asigurăm că structurile fizice necesare pentru administrarea acestora sunt puse la dispoziție, precum și infrastructura necesară pentru mutarea vaccinurilor în acele locații. Raportul GHSC publicat săptămâna aceasta oferă mai multe detalii despre cum se poate realiza acest lucru, inclusiv învățarea de la cele mai bune practici ale unor țări precum Israelul.

Un număr extins de locuri de vaccinare necesită mai mult personal. Acest lucru trebuie pregătit deja. Recrutarea trebuie să se extindă dincolo de cei care administrează dozele, pentru a include angajarea personalului responsabil pentru înființarea și administrarea locurilor de vaccinare, înregistrarea și asistarea pacienților, introducerea datelor, gestionarea echipamentelor și desfășurarea activităților comunitare.

Îndeplinirea acestei nevoi presupune probabil readucerea personalului medical pensionat în prim-plan, accelerarea desfășurării personalului medical stagiar și organizarea de formări profesionale eficiente și sensibile la timp pentru voluntari.

Un proces atât de complex ca vaccinarea a milioane de oameni va avea nevoie de o coordonare atentă. În lumea modernă, acest lucru este posibil doar prin implementarea eficientă a tehnologiei.

Sistematizarea tuturor informațiilor implicate în campania de vaccinare va furniza date vitale. Aceasta le va permite guvernelor să se concentreze cu precizie asupra implementării vaccinurilor și să urmărească progresul. În plus, va oferi o evidență clară a datelor de vaccinare, când sunt necesare doze secundare și, eventual, rapeluri.

Rwanda a stabilit un avantaj clar în acest sens, colectând date cu atenție și folosindu-le pentru a-și derula cu succes campania. Alte țări din Africa, inclusiv Senegalul, accelerează, de asemenea, implementarea instrumentelor digitale pentru a-şi urmări și programa campaniile lor de vaccinare în curs, precum și pentru a se asigura că există documente sigure și ușor de utilizat care să demonstreze dovada vaccinării.

Pe cât de importante sunt aceste elemente de infrastructură grea, ele vor fi inutile dacă oamenii nu vor să primească vaccinul. Aici, comunicările strategice și implicarea comunității joacă un rol vital. Campaniile naționale direcționate de la centru sunt esențiale. Acestea ar publica date clare și accesibile despre eficacitatea vaccinului, mesaje consistente cu privire la importanța vaccinurilor și rolul lor în lupta împotriva Covid-19.

În mod clar este nevoie de multă muncă. Cum ar trebui să fie coordonarea? Cred că G20 ar trebui să angajeze 6 miliarde de dolari în finanțarea capacității de absorbție a sistemului de sănătate și să încredințeze organizațiilor multilaterale sanitare globale cheie coordonarea și centralizarea nevoilor de finanțare și a plăților.

Aceasta ar fi o mare provocare pentru G20. Dar a-i face faţă este o chestiune vitală şi urgentă. În timp ce noi, în vest, ne redeschidem economiile și societățile pe baza administrării cu succes a vaccinurilor, aceste eforturi de a trăi cu acest Covid-19 ar putea fi zădărnicite dacă nu se fac progrese în restul lumii.

Nicio țară nu este ferită de virus până ce nu vor fi în siguranță toate țările. Se depun eforturi pentru a furniza lumii vaccinuri, dar fără a se lua măsuri pentru absorbția vaccinurilor aceste eforturi riscă să fie în zadar.

Articol de Tony Blair, fost prim-ministru britanic. A contribuit și Mark Green, director executiv la Woodrow Wilson Center - Financial Times [Traducere: Rador]