Partidul de centru al președintelui Emmanuel Macron a primit ceea ce unul dintre parlamentarii săi a numit ”o plamă peste față” în alegerile regionale din Franța care s-au desfășurat duminică. Vestea bună este că nici partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen nu a obținut un scor prea bun, potrivit estimărilor. Marea parte din rezultatul înregistrat de Macron se datorează și incapacității de a mobiliza electoratul, ceea ce a determinat o rată mare a absenteismului. Radiografia votului este un incidiu important în perspectiva alegerilor prezidențiale ce vor avea loc anul viitor.
Președintele Emmanuel Macron și guvernul său au eșuat în mobilizarea suporterilor, astfel încât 66% nu s-au prezentat la urne, ceea e reprezintă o rată a absenteismului record, notează The Guardian și BBC.
Rezultatele parțiale arată că principalii câștigători ai primului tur al alegerilor regionale sunt mai multe partide de centru dreapta, inclusiv principalul partid opozant Les Républicains, care a obținut 29.3%. Adunarea Națională a lui Le Pen este cotată la 19.1%, urmată de Verzi și Partidul Socialist cu 16.5%, în vreme ce formațiunea președintelui Macron La République En Marche (LREM) ar fi obținut doar 10.9% din voturi.
Unul dintre parlamentarii partidului La République En Marche, Aurore Bergé, a interpretat rezultatele ca fiind ”o palmă peste față”. O expresie care amintește și de recentul incident în care a fost implicat președintele francez, Macron fiind pălmuit de un bărbat la un eveniment din timpul campaniei electorale.
Dezastrul de la urne
Așa cum arată rezultatele parțiale, partidul lui Le Pen s-ar situa pe locul al doilea, deși estimările dinaintea scrutinului îl plasau pe primul loc și în fața unei premiere-câștigarea a cel puțin o regiune, pentru prima oară în istoria formațiunii. Marine Le Pen nu a canidat pentru nicio funcție locală, însă a fost cea care a condus campania partidului.
Supărată pe rezultat, Le Pen a catalogat drept un ”dezastru civic” rata record a absenteismului.
"Să o recuoaștem, rezultatele au fost marcate de o rată istorică a absenteismului de aproape 70% din cauza faptului că alegătorii nu au încredere în sistemul electoral, ceea ce le induce sentimentul că nimic nu poate fi schimbat la vot, că totul a fost confiscat”, a declarat Le Pen.
Francezii și-au ales noile consilii din cele 13 regiuni și 96 de departamente. În alegeri s-au înscris peste 15.700 de candidați pentru 4.100 de locuri.
De notat că este pentru prima oară când partidul președintelui Emmanuel Macron participă la alegerile regionale, în condițiile în care formațiunea nici nu exista la ultimul scrutin, în 2015. La République en Marche a fost creată după ce Macron a fost ales președinte, în 2017, când a obținut o victorie categorică în fața lui Le Pen.
Cum funcționează votul?
Fiecare partid prezintă o listă de candidați. Dacă niciunul nu reușește să obțină în primul tur peste 50% din voturi, toate formațiunile care au obținut peste 10% din voturi intră în turul al doilea al scrutinului regional, ceea ce înseamnă că finala se poate juca între trei sau mai multe partide.
În același timp, partidele se pot alia între primul și al doilea tur, astfel încât pot prezenta o listă comună. În trecut, astfel de alianțe au fost făcute pentru a bloca victoria extremei drepte, într-o mișcare cunoscută sub denumirea de ”frontul republican”.
Locurile în consiliul regional sunt repartizare proporțional, însă partidul care se plasează pe primul loc al celui de-al doilea scrutin obține un bonus echivalent cu un sfert din locuri. Asta înseamnă că partidul lui Le Pen poate obține controlul asupra unei regiuni chiar dacă nu câștigă 50%.
14
10
