Relansată recent, ipoteza scăpării noului coronavirus de la un laborator chinez, sau chiar a posibilei modificări genetice a acestuia de către oamenii de știință, a reînviat în același timp dezbaterea cu privire la măsurile de securitate din jurul celor mai sensibile centre de cercetare ale planetei, potrivit AFP.
Deși în prezent nu există dovezi că SARS-CoV-2 provine de la Institutul de Virologie din Wuhan, locul de naștere al pandemiei, mulți experți nu solicită doar investigații suplimentare asupra originii sale, ci și un control mai bun al acestui tip de laborator.
Institutul Wuhan, un important centru de cercetare privind coronavirusurile, dar pe care Beijingul îl neagă viguros, este legat de apariția Covid-19, în special are un așa-numit laborator P4, pentru un agent patogen de clasa 4.
Această clasificare reflectă „cel mai înalt nivel de protecție pentru a preveni ca un agent patogen să infecteze un cercetător sau să scape afară”, a declarat pentru AFP Gregory Koblentz, specialist în bio-apărare la Universitatea George Mason.
Potrivit unui raport recent la care a participat, puțin sub 60 de laboratoare similare sunt în funcțiune sau în construcție în întreaga lume.
„Sistemele de ventilație sunt concepute astfel încât virușii să nu poată ieși prin orificiile de ventilare, apa care părăsește aceste clădiri este tratată cu substanțe chimice sau la temperaturi ridicate”, explică el de exemplu.
Cu toate acestea, „nu există standarde internaționale obligatorii”, potrivit acestui raport.
Accidente întâmplate în trecut. Erorile umane constituie 70% din erorile din laboratoare
În 2004, doi studenți chinezi au fost infectați cu SARS, un alt coronavirus la care se lucrează la Institutul Național de Virologie din Beijing, unde lucrează. Mai multe cazuri sunt confirmate în anturajul lor, iar mama unuia dintre ei a decedat.
"Erorile umane constituie 70% din erorile din laboratoare", a declarat pentru AFP Lynn Klotz, de la Centrul pentru neproliferare și luptă împotriva armelor. De ani de zile, el a dat alarma asupra riscurilor pe care le prezintă aceste structuri.
Manipulări genetice
Teoria unei scurgeri SARS-CoV-2 de la Institutul Wuhan este de asemenea dublată, în Statele Unite, cu acuzații de manipulare genetică periculoasă, în special transmise de anumiți republicani aleși.
Aceștia acuză Institutele Naționale Americane de Sănătate (NIH) că au finanțat cercetări din Wuhan . NIH neagă participarea la astfel de cercetări de ”câștig de funcție” (gain-of-function, în engleză).
Ce este exact?
Cercetarea „câștigului funcției” constituie modificări deliberate „în codul genetic, când o moleculă dobândește o nouă funcție pe care nu o avea anterior”, explică AFP Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard.
Un termen „larg” care include și experiențe comune și inofensive. „Acesta este motivul pentru care unii oameni folosesc termenul 'câștig îngrijorător de funcție' pentru a descrie studiile mai problematice, explică el.
Prin urmare, această lucrare poate avea ca scop introducerea unor modificări pentru a crește virulența sau transmisibilitatea unui agent patogen.
Ce interes? „Dacă puteți înțelege ce mutații sunt necesare pentru ca un virus gripal care circulă la păsări să poată infecta oamenii, puteți monitoriza dacă aceste mutații apar la virusuri în natură și vă puteți spori vigilența față de acestea”, explică Amesh Adalja de la Universitatea Johns Hopkins.
Dar pentru unii specialiști, riscul de accident este prea mare, pentru un beneficiu redus. „Îngrijorarea este că un organism modificat cu potențialul de a fi transmis între oameni infectează accidental pe cineva într-un laborator și începe un lanț necontrolat de infecții”, spune Marc Lipsitch.
Ce reglementări există pentru aceste laboratoare. Procesul nu este transparent
Primele dezbateri pe această temă datează din 2011, cu activitatea cercetătorilor care au creat versiuni ale virusului gripei aviare H5N1 capabile să fie transmise între mamifere.
O uriașă controversă izbucnește. Unii se tem că aceste tehnici ar putea fi folosite de „bioteroriști”.
În Statele Unite, sub presiunea multor oameni de știință, inclusiv a lui Marc Lipsitch, cercetările privind „câștigul funcției” asupra virusurilor gripale și coronavirusurilor au fost suspendate în 2014.
O măsură ridicată în cele din urmă în 2017, odată cu stabilirea unui nou cadru: această cercetare trebuie acum studiată în prealabil de un comitet special, de la caz la caz.
Dar membrii acestui comitet sunt anonimi, iar deliberările lor nu sunt publice, deplânge Lipsitch. Procesul „nu este transparent”.
Pentru Alina Chan, biolog molecular la Institutul Broad, laboratoarele care efectuează această cercetare ar trebui să fie amplasate în special în locuri foarte izolate și toți angajații lor supuși carantinei înainte de a se întoarce în societate.
Potrivit acesteia, o interdicție absolută ar încuraja, pe de altă parte, doar cercetarea clandestină. „Oamenii de știință sunt oameni foarte creativi, vom găsi o modalitate de a o face mai sigură”, conchide ea.
Referințe:
China a dezvăluit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) existența unui focar de cazuri de pneumonie în Wuhan la sfârșitul lunii decembrie.
Beijingul a respins informațiile din Wall Street Journal, numindu-le „total false”.
La sfârșitul lunii martie echipa Organizației Mondiale a Sănătății care a investigat originile coronavirusului și-a publicat raportul final asupra descoperirilor, concluzionând că ipoteza unui accident de laborator este „extrem de improbabilă” și că explicația cea mai plauzibilă este o transmitere naturală de la lilieci la om.
Experții OMS au criticat însă autoritățile de la Beijing pentru că nu le-au pus la dispoziție toate datele privind pandemia, în special cele primare.
Această lipsă de informații au determinat mai multe state să critice raportul final al OMS și proeminenți oameni de știință au lansat apeluri pentru demararea unor noi investigații privind originea SARS-CoV-2 pentru a preveni pandemii viitoare.
REFERINȚĂ:
Cu ce instalații este dotat laboratorul din Wuhan?
Acest institut de stat deține cea mai mare colecție de tulpini de virus din Asia, circa 1.500 specimene diferite, potrivit site-ul laboratorului.
Din 2012, dispune de un laborator de înaltă securitate P3 (de la "patogeni de clasa 3") care studiază numeroși viruși - în special coronaviruși.
Directoarea laboratorului este Shi Zhengli, specializată în studii privind coronavirușii la lilieci și supranumită uneori "Batwoman a Chinei".
Institutul deține de asemenea și un P4 (pentru patogenii și mai periculoși). Un laborator cu o securitate și mai mare, care poate găzdui tulpini precum Ebola.
Deschis formal în 2018 și vizitat anul precedent de fostul premier Bernard Cazeneuve, acest P4 a fost realizat în colaborare cu Franța.
Ce studiază cercetătorii la laboratorul din Wuhan?
Echipați cu combinezoane integrale, într-un spațiu de lucru gândit pentru a evita orice scăpare, studiază diferite tipuri de patogeni. Ambiția declarată: să poată reacționa rapid la apariția bolilor infecțioase.
Cercetătorii au realizat numeroase studii privind legătura dintre lilieci și apariția acestor boli în China.
De asemenea, au contribuit la cunoașterea mai bună a noului coronavirus după apariția sa în Wuhan.
În februarie 2020, lucrările lor au fost publicate într-o revistă științifică. Concluzia: secventarea genomului Sars-CoV-2 este 96% similară cu cea a unui coronavirus de lilieci.
Sunt izolați cercetătorii de restul lumii?
Nu. Colaborează în mod regulat cu cercetători externi.
Oameni de știință din Wuhan au participat în 2015 la un studiu internațional în timpul căruia a fost creat un agent patogen pentru a analiza amenințarea unui virus asemănător cu Sars.
Fapt notabil: Institutul de virusologie a colaborat cu EcoHealth Alliance, o asociație cu sediul în Statele Unite și specializată în prevenirea bolilor, și al cărei președinte Peter Daszak face parte din experții trimiși de OMS în Wuhan.
22
11
