Criticii se tem că Rusia se folosește de slăbiciunile structurale ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru a-și legitima abordarea privind gestionarea coronavirusului, scrie Moscow Times.
În luna mai Rusia ieșea treptat dintr-o carantină impusă la nivel național deși înregistra un număr record de noi infecții. Oficialii ruși au început să lanseze o campanie agresivă de relații publice pentru a prezenta gestionarea pandemiei de către Moscova ca fiind fără cusur.
Un pilon central al campaniei de PR a Kremlinului era numărul mic de decese înregistrat comparativ cu Statele Unite și alte țări din Europa sau restul lumii.
„Ratele mortalității sunt de 7,5 ori mai mici în Rusia decât la nivel mondial per total”, afirma vicepremierul rus Tatiana Golikova într-un interviu acordat televiziunii de stat, bazându-și evaluarea pe numărul de infecții și decese publicat de noua echipă de lucru a țării pentru gestionarea pandemiei.
Însă alte statistici ilustrau deja o imagine diferită.
Moscova pe timp de pandemie
„Nicio plângere vizavi de Rusia”
Cifrele publicate de agenția națională de statistică Rosstat precum și cercetările preliminare privind mortalitatea excesivă indicau o subevaluare dramatică a deceselor cauzate de COVID-19 în Rusia - o discrepanță care doar s-a mărit și a început să fie susținută de mai multe dovezi pe măsură ce pandemia a evoluat.
Însă în timp ce oficialii ruși criticau mass-media din Occident care a relatat despre aceste îngrijorări și ambasadele UE își exprimau în privat îndoieli majore față de cifrele prezentate de Rusia, potrivit unui diplomat UE, Moscova a câștigat un aliat neașteptat.
„Noi - Organizația Mondială a Sănătății - nu avem nicio plângere vizavi de statisticile furnizate de Rusia”, afirma dr. Melita Vujnovic, directorul biroului OMS din Rusia.
Este o poziție de care OMS și Vujnovic nu s-au distanțat în ultimele șase luni, în pofida dovezilor că Rusia ar putea rata numere vaste de decese cauzate de COVID-19 prin neincluderea în statistici a deceselor unde și o altă potențială cauză este prezentă.
„Nicio îngrijorare majoră nu a fost exprimată privind metodologia rusească” de numărare a deceselor, declara luni Vujnovic într-un interviu acordat Moscow Times.
Însă experți de sănătate ruși și internaționali au ridicat noi semne de întrebare privind poziția OMS în discuțiile cu jurnaliștii de la Moscow Times, afirmând că organizația ia apărarea unor statistici discutabile și că afirmațiile fățiș pro-guvernamentale demonstrează influența pe care Rusia o exercită asupra sa.
După ce Vujnovic făcut declarații similare de susținere a numărătorii rusești într-un interviu acordat postului de radio Echo Moskvy săptămâna trecută, agenția de stat TASS a publicat un articol cu titlul „OMS afirmă că n-are întrebări privind datele rusești privind mortalitatea coronavirus”.
Dr. Melita Vujnovic, reprezentantul OMS în Rusia
Afirmații amplu discutate
Autoritățile ruse au profitat de susținerea OMS în campania lor de PR, sprijinul organizației nefiind limitat doar la metodologia de numărare.
În septembrie, Vujnovic declara pentru TASS după ce a făcut un tur al spitalelor din mai multe regiuni ruse că „vreau cu adevărat să văd alte țări cu același număr de angajați sanitari, asemenea igienă și echipament”.
„Nu spun că nu există probleme sau că nu există zone izolate unde ceva este în condiție critică. Însă, privind imaginea de ansamblu, echipamentul este foarte bun. Există probleme peste tot dar în general puteți fi mândri de sistemul vostru de sănătate comparativ cu alții.
În decurs de doar câteva săptămâni de la acea declarație al doilea val al pandemiei a expus fragilitatea sistemului de sănătate regional al Rusiei, medici disperați criticând autoritățile că nu au folosit lunile de vară pentru a se pregăti.
Criticii pun sub semnul întrebării profesionalismul și motivele OMS.
„Când OMS spune că are încredere în statisticile rusești, ei arată că fie sunt complet neprofesioniști și nu au calificările pentru a înțelege date, fie este altceva la mijloc”, afirmă analistul independent de date Boris Ovcinikov, care a publicat extensiv despre erorile din statisticile prezentate de Moscova.
„În comunitatea medicală și de statistică din Rusia, afirmațiile OMS sunt amplu discutate. Nu avem încredere în ei și nimeni nu îi mai ia în serios”, afirmă Alexei Rakșa, un fost statistician al guvernului care a fost concendiat de Rosstat după ce a pus public sub semnul întrebării datele autorităților.
Sediul OMS din Geneva, Elveția
Slăbiciuni structurale
Acuzațiile de influențare din partea unor regimuri autocratice nu sunt o noutate pentru OMS. Criticile privind faptul că ar fi prea prietenoasă față de Beijing au umbrit rolul organizației de autoritate mondială în combaterea pandemiei încă de la izbucnirea acesteia.
Experții afirmă că aceeași dinamică - faptul că OMS trebuie să fie diplomată și să nu pară prea critică la adresa membrilor săi, combinată cu o structură organizațională și financiară slabă, lasă instituția dependentă de generozitatea donatorilor săi și ar putea explica abordarea față de Rusia.
Stephen Morrison, fost membru în administrația președintelui american Bill Clinton și în prezent director al Centrului pentru Politici de Sănătate Globale din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, afirmă că:
„Problema cu OMS este una endemică: este o organizație alcătuită din state membre și toate birourile sale există cu voința statelor membre. Angajații OMS trebuie să fie în public excesiv de deferenți iar asta îi constrânge. Le limitează autonomia și puterea de a fi critici”.
O parte a slăbiciunilor structurale țin de finanțare. În jur de 20% din veniturile organizației vin din contribuțiile obligatorii ale statelor membre în funcție de mărimea economiei lor, restul provenind din contribuții benevole ale guvernelor și persoanelor private pentru programe și inițiative specifice.
Deși acuzațiile președintelui Donald Trump la adresa OMS că este prea apropiată de Beijing au fost criticate deopotrivă de aliații și inamicii Statelor Unite, statele din Occident au acceptat că OMS trebuie reformată.
De-a lungul verii oficiali germani și francezi au început să facă lobby pentru un pachet de reforme care să finanțeze și echipeze mai bine Organizația pentru a-i oferi mai multă autonomie, incisivitate și putere în ceea ce privește politicile de sănătate la nivel global.
Iar în luna noiembrie, Comisia Europeană a anunțat un plan de a crea o „Uniune a Sănătății” care să ofere UE mijloacele necesare pentru a face față viitoarelor crize sanitare, în special prin crearea unei noi agenții - Autoritatea de intervenție în caz de urgență sanitară (HERA).
4
1
