Thyssenkrupp și criza profundă a unui colos industrial german, accelerată de pandemie

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Sâmbătă, 21 noiembrie 2020, 19:25 Actualitate | Internaţional


Steag Germania
Foto: pixabay.com
Thyssenkrupp, un concern a cărui istorie merge în urmă cu 130 de ani, este unul dintre punctele forte ale industriei germane. Acum, compania se află într-o criză profundă, peste 7.000 de locuri de muncă se pierd in Germania, cca 11.000 sunt amenințate să dispară, în următorii trei ani. Este momentul ca statul german să intervină? Premierul Armin Laschet (CDU), al landului Renania de Nord-Westfalia, unde se află și sediul Thyssenkrupp AG, s-a pronunțat până acum împotriva participării statului la misiunea de salvare a companiei, și mai puternic afectate de criza economică, declanșată de pandemia de coronavirus.

Martina Merz este CEO al Thyssenkrupp și, de un an, ea încearcă să readucă firma pe linia de plutire. Dacă, la început, era clar ca nu este o misune ușoară, criza economică provocată de pandemia de Covid-19 face din aceasta „o sarcină gigantică”.

La prezentarea noilor cifre de afaceri, Merz a spus că nu ar trebui să existe restricții de gândire, atunci când vine vorba de reducerea costurilor: „Am analizat fiecare posibilitate, în primăvară. Dar, la o adică, acum vom analiza din nou“. Scopul final este „de a recâștiga încrederea pierdută”, a spus CEO-ul, referindu-se la greșelile de management din trecut.

Merz a primit, inițial, chiar laude din partea sindicatului, pentru eforturile depuse. Jürgen Kerner, membru al consiliului de administrație al IG Metall, el însuși în consiliul de supraveghere al Thyssenkrupp, spunea: „Cu actualul consiliu de administrație, asistăm la o încercare serioasă de a dezvolta un concept pentru viitor”.

Investiții străine eșuate


Un astfel de concept este extrem de necesar. În toamna anului trecut, ThyssenKrupp a căzut din DAX, deci nu mai este una dintre cele 30 de companii de top din țară. Compania a cheltuit miliarde de euro, în ultimul deceniu, pentru investiții în străinatate eșuate, de exemplu într-o fabrică siderurgică din Brazilia. Actualul management trebuie să îndrepte astfel de greșeli - și aproape totul i se opune.

La începutul anului, ThyssenKrupp era într-un proces de revigorare. Divizia profitabilă de ascensoare a fost vândută, aducând peste 17 miliarde de euro în conturile companiei. Cu acești bani, ar fi trebuit realizată restructurarea companiei. Acum însă, acești bani sunt necesari pentru a compensa pierderile cauzate de criza Corona.

Vânzările au scăzut cu 15%, comparativ cu exercițiul financiar precedent. 11.000 de locuri de muncă vor fi pierdute în următorii trei ani, 7.000 dintre acestea în Germania. Aceasta reprezintă mai mult de unul din zece locuri de muncă în companie și aproape de două ori mai mult, decât era planificat anterior.

Pentru angajati, aceasta este o mare lovitură. „Planurile de reduceri de locuri de muncă, care au fost anunțate acum, nu au fost agreate cu angajații", critică sindicatul IG Metall. Șapte mii de locuri de muncă vor fi reduse în Germania, iar compania nu mai exclude „concedierile din motive operaționale”.

Vânzare sau parțială etatizare


Un lucru este clar: Thyssenkrupp trebuie să ia măsuri radicale. Partidul Social-Democrat, aflat în coaliția de guvernare, ca și reprezentanții angajaților, solicită participarea statului, ca acționar. Thyssenkrupp preferă să vorbească despre „sprijinul statului”. În orice caz, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet (CDU), a fost până acum împotriva intrării statului german în acționariatul companiei.

O altă opțiune ar fi vânzarea diviziei siderurgice. Luna trecută, compania britanică Liberty Steel a prezentat o ofertă, ale carei detalii sunt puțin cunoscute publicului. Liberty Steel a depus o primă ofertă neobligatorie, pentru divizia siderurgică a ThyssenKrupp. Compania britanică de oțel nu a furnizat, inițial, alte informații. Liberty doreste să se uite mai atent la bilanțurile diviziei siderurgice, „pentru a putea prezenta o ofertă potențial obligatorie”. Discuțiile cu Thyssenkrupp nu sunt exclusive, s-a mai precizat.

„Astăzi am primit o ofertă orientativă pentru achiziționarea afacerii siderurgice”, a confirmat Thyssenkrupp, în 16 octombrie. „Analizăm acum, cu atenție, această ofertă. În același timp, vom continua, ca și înainte, discuțiile cu alți potențiali parteneri. Scopul nostru este de a face afacerea siderurgică durabilă pentru viitor. Ceea ce contează pentru noi este găsirea celei mai bune soluții."

CEO-ul Thyssenkrupp, Martina Merz, nu a exclus din oficiu vânzarea diviziei siderurgice, menționând și opțiunea hibridă, a participării de stat și a unui partener. Comitetul executiv al Thyssenkrupp declară că va examina oferta în detaliu. Până în primăvara anului 2021, ar trebui să fie clar cum se va continua cu divizia de oțel. Sindicatul și comitetul de întreprindere sunt sceptice și privesc mai degrabă negativ această alternativă.

Criza oțelului și a industriei auto


Mai presus de toate, se pune problema câți bani se mai pot face cu oțelul, în Germania. Apropierea de industria auto vorbește în favoarea Germaniei, ca locație pentru producerea de oțel. Thyssenkrupp furnizează producătorilor germani de automobile produse din oțel, perfect adaptate cerințelor acestora.

Însă și industria auto a fost puternic afectată de criza Corona și, chiar și după criză, perspectivele sunt incerte, este de parere specialistul Roland Döhrn, de la institutul de cercetare economică, RWI: „Nu putem fi siguri că industria auto din Germania va atinge din nou nivelurile anterioare”.

La aceasta se adaugă supra-capacitățile de pe piața globală a oțelului. Acest lucru face dificilă vânzarea oțelului la prețuri profitabile. Ca o rază de speranță este văzut „oțelul verde”. Pentru producția acestuia, este utilizată tehnologia cu hidrogen, în locul combustibililor fosili, ceea ce înseamnă că echilibrul ecologic este mult mai bun. Acest lucru ar permite producătorilor germani, cum ar fi Thyssenkrupp, să se distingă de concurenții lor asiatici.

Expertul RWI, Döhrn, subliniază însă că schimbarea va fi costisitoare: „Acest lucru este dificil, pentru o industrie care în prezent nu este în măsură să genereze profit. Prin urmare, schimbarea nu va reuși fără sprijinul guvernului”. Iar CEO-ul Martina Merz a plusat chiar, spunând într-o conferință care a avut loc joi: „Următorii pași pot fi mai dureroși decât cei anteriori. Va trebui să-i facem, în continuare".






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4856 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    Armele lui Krupp (Sâmbătă, 21 noiembrie 2020, 20:24)

    tedycv [utilizator]

    După WWII s-a instituit “tribunalul de la Nuremberg” pentru crime de război. Krupp a fost judecat si condamnat. Statul german de dupa război nu si-a putut permite falimentul firmei, motiv pentru care a naționalizat uzinele, l-a scos din închisoare pe Krupp si a stabilit renta pe viața pentru el si fiul lui, care putea revendica moștenirea. Totul este documentat in cartea care se cheamă “Armele lui Krupp”
    Dacă atunci, când statul german era la pământ, au făcut acest lucru, nu văd de ce nu l-ar mai face acum, când statul german este mult mai puternic.
    Citiți cartea si sa auzim numai de bine.
    • -1 (1 vot)    
      da (Duminică, 22 noiembrie 2020, 1:53)

      srpc [utilizator] i-a raspuns lui tedycv

      e excelenta
  • +2 (2 voturi)    
    Este momentul ca statul german să intervină? (Sâmbătă, 21 noiembrie 2020, 21:39)

    bilbofil [utilizator]

    Se pare că firma reușește să aibă probleme și fără intervenția statului.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by