Parlamentul European a decis să acorde premiul pentru libertatea de gândire lui Ilham Tohti, un economist uigur, care de ani de zile luptă pentru drepturile minorității uigure din Xinjiang. Sassoli: ''Cerem să fie eliberat'', potrivit La Repubblica, citat de Rador.
Cu cinci ani în urmă, arestarea și condamnarea pe viață a lui Ilham Tohti a reprezentat un avertisment sinistru pentru uigurii din China. Astăzi, acest avertisment a devenit o realitate tragică: de mai multe luni de zile, în Xinjiang, cea mai vestică regiune, Beijingul conduce, sub semnul luptei împotriva terorismului și extremismului, o campanie de supraveghere și reeducare forțată împotriva acestei minorități musulmane.
Conform estimărilor unui comitet de experți numiți de ONU, se pare că ar fi implicate peste un milion de persoane. Ilham Tohti, care vineri împlinește 50 de ani, este unul dintre simboluri. Intelectual uigur, profesor de economie, blogger și activist pentru drepturile minorității din care face parte, a fost găsit vinovat de „acţiuni separatiste", în 2014, de tribunalul din Urumqi care l-a condamnat la închisoare pe viață. Astăzi, Parlamentul European a decis să-i acorde premiul Saharov pentru libertatea de gândire, maxima recunoaștere a instituțiilor UE în acest domeniu. O alegere care riscă să provoace o reacție aspră din partea Beijingului.
''Tohti este profesor de economie și apărător al drepturilor minorității uigure din China - a declarat David Sassoli, președintele Parlamentului European - a muncit din greu pentru a îmbunătăți relaţiile dintre uiguri și Hani din China. Parlamentul European, pe lângă faptul că își exprimă tot sprijinul pentru activitatea sa, cere ca acesta să fie eliberat imediat de autoritățile chineze ".
După ce luni de zile au negat existența unor tabere de reeducare în Xinjiang, în cele din urmă, autoritățile chineze au confirmat existenţa acestora, numindu-le însă centre de formare profesională voluntară și negând orice fel de constrângere sau limitare a libertăților personale și religioase a minorității uigure.
Din analiza experților și din mărturiilor directe care filtrează din provincia în jurul căreia Beijingul a creat un zid de cenzură, realitatea pare a fi mult diferită. Cel creat în Xinjiang pare a fi un „univers de detenție” de înaltă tehnologie unde, în funcție de nivelul de pericol stabilit de autorități în mod arbitrar și fără proces, musulmanii sunt ținuți sub control intern, închiși în închisori reale sau repartizați în centre de reeducare în care sunt îndoctrinați în spiritul loialităţii față de națiune și față de Partidul Comunist și instruiți să abandoneze preceptele islamice.
În Xinjiang există aproximativ 10 milioane de uiguri. În interiorul comunităţii se află o margine separatistă minoritară, care în trecut a luat parte la mișcări violente de protest și a organizat atacuri teroriste împotriva poliției sau a cetățenilor. În 2006, Tohti, cercetător și profesor de economie la Universitatea Beijing Minzu, a fondat un site web numit Uyghur Online, în mandarină și în uigură, care a devenit rapid o platformă pentru a discuta problemele sociale ale minorităților, cu intervenții critice deschise împotriva politicilor de la Beijing și explicite în ceea ce privește necesitatea unei mai mari autonomii pentru provincie.
După violentele ciocniri etnice dintre uiguri și hani, în iulie 2009, Tohti a fost arestat pentru prima dată, fiind acuzat că este unul dintre instigatori, după care a fost eliberat câteva săptămâni mai târziu. A doua arestare a avut loc în ianuarie 2014, culminând cu o condamnare la închisoare pe viață pentru „separatism”, după două zile de proces în spatele ușilor închise, proces considerat ca fiind o „farsă” de către diverse organizații umanitare.
În urmă cu câteva săptămâni, problema uigurilor a intrat oficial în provocarea dintre Statele Unite și China, când Washingtonul a pus pe lista neagră o serie de companii hi-tech acuzate că au colaborat la represiunea din Xinjiang. Deși arestarea sa precedă campania anti-extremism, Tohti este una dintre figurile simbolice ale tragediei din regiunea uigură. Pe 30 septembrie, Consiliul Europei i-a acordat premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, iar acum soseşte cel al Parlamentului European, o nominalizare propusă de liberali și susținută apoi de membrii Partidului Popular.
