Criză violentă în Chile, "Hirak" în Algeria, frondă în Hong Kong: un val de conflicte sociale traversează lumea de mai multe luni, pe fondul unui teren comun al inegalităților politice și al marginalizării politice, scrie AFP.

Revolte in ChileFoto: Captura YouTube

Creșterea prețului la tichetele de metrou în Chile, taxă pe apelurile WhatsApp în Liban: scânteia care aprinde furia populară pare uneori derizorie dar ea dezvăluie o nemulțumire mai profundă, prăpastia persistentă sau în creștere între săraci și bogați.

  • ADÂNCIREA INEGALITĂȚILOR

"Ceea ce se întâmplă nu este legat de creșterea cu 30 de pesos a prețului la metrou, ci de situația existentă de 30 de ani. Sunt pensiile, cozile la dispensare, listele de așteptare la spitale, prețul medicamentelor, scăderea salariilor", a explicat Orlando, un chilian de 55 de ani, referitor la fronda socială care zguduie țara sa de vineri.

"Adâncirea inegalităților este acuzată peste tot", subliniază Thierry de Montbrial, președintele Institutului francez pentru relații internaționale (IFRI). În 2018, potrivit Oxfam, 26 de miliardari dețineau tot atâția bani cât jumătatea cea mai săracă a planetei.

În opinia sa, "este legat de mondializare, de revoluțiile tehnologice și de mutațiile sociale pe care le antrenează. Prăbușirea claselor de mijloc nu este un fenomen francez sau european ci mondial".

  • CONTESTARE POLITICĂ

În acest context, corupția anumitor elite pare insuportabilă, cum arată în stradă mii de libanezi din 17 octombrie. Zalfa Aboukaïs, o angajată de 27 de ani, "protestează împotriva derbedeilor aflați la putere de 30 de ani", respectiv de la sfârșitul războiului civil, în 1990. "Toți sunt hoți", acuză ea, referindu-se la deputați.

"Lumea ancestrală a puterii, de sus în jos, este din ce în ce mai contestată. (...) Este o revoluție socială, cu cerere în creștere pentru democrație participativă", crede Thierry de Montbrial.

În Algeria, "Hirak", o mișcare inedită de contestare a "sistemului" demarată în 22 februarie, l-a constrâns pe președintele Abdelaziz Bouteflika să renunțe să mai candideze la un al cincilea mandat, și apoi să demisioneze, în 2 aprilie, după două decenii de putere.

Aceste așteptări de înnoire politică sunt foarte marcante în rândul tinerilor, adeseori în avanpostul manifestațiilor. Liceenii și studenții constituie marea parte a militanților pro-democrație care protestează în Hong Kong din iunie pentru a denunța amprenta tot mai puternică a Beijingului asupra acestei regiuni semi-autonome.

  • REȚELELE SOCIALE, CRUCIALE

Majoritatea acestor mișcări s-au născut pe rețelele sociale, devenite un vector crucial de mobilizare după alegerile din Iran din 2009, supranumită "Revoluția Twitter" de presă, și ulterior în Primăvara Arabă (începând cu decembrie 2010).

Aceste "acțiuni conectate" se disting de formele tradiționale de protest, la inițiativa unui partid, a unui sindicat sau a unei asociații, notează Arnaud Mercier, profesor de Comunicare la Universitatea Paris-II Panthéon-Assas.

"Rețelele sociale permit oamenilor care nu se cunosc să se mobilizeze punctual pentru o cauză dată. Acest lucru permite circulația unei informații, chemarea la proteste, oferirea de eventuale consemne", subliniază el.

Orizontale, uneori fără vreun lider cunoscut, aceste noi forme de contestare "refuză să treacă prin furcile caudine ale unei organizații constituite (...) și ale unei negocieri cu forțele de ordine și cu autoritățile publice", ceea ce "bulversează datele", adaugă cercetătorul.

În opinia sa, "actorii statali sunt confruntați cu noi provocări pe care nu au învățat încă să le gestioneze".

  • TACTICI NOI

"Be water" ("fi ca apa"): această replică a lui Bruce Lee a inspirat manifestanții din Hong Kong, care încearcă să rămână nevăzuți, protestând însă în continuu. Distribuit pe Twitter, #BeWater a călătorit până la Barcelona, unde protestatarii au aplicat aceeași tehnică, invadând pentru scurt timp aeroportul orașului, total dezorganizat. "Vestele galbene" din Franța au luat adeseori prin surprindere forțele de securitate, depășite de mobilitatea lor.

În opinia unor experți în mișcările sociale, acești manifestați au învățat din lecția eșecurilor protestelor de tip static "Occupy Wall Street" din New York, în 2011, mai ușor de controlat de către forțele de ordine. La Hong Kong, "Mișcarea Umbrelelor", un protest pașnic în centrul financiar și politic al orașului, în 2014, a durat 79 de zile, fără a obține nici cea mai mică concesie din partea Beijingului.

  • PACIFISM SAU VIOLENȚĂ?

Pacifismul revendicat al protestelor din Algeria, unde se defilează în fiecare săptămână în marile orașe, din februarie, pare la antipozi cu violențele din Chile, unde 15 oameni au fost uciși în doar cinci zile de proteste.

Mișcarea ecologistă Extinction Rebellion a optat din 7 octombrie pentru o serie de acțiuni-șoc în Marea Britanie și în restul lumii, intitulată "Autumn Uprising". Scopul: perturbarea funcționării capitalelor pentru a denunța lipsa de acțiune a guvernelor față de criza climatică.