Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Italia: Migranții şi ruta spre Trieste

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 25 iulie 2019, 5:53 Actualitate | Internaţional


Migranti
Foto: Captura YouTube
''Jucăm jocul pentru a ajunge în Italia'', strigă bengalezii în cor, în jur de douăzeci de persoane care mărşăluiesc cu câte un rucsac în spinare, un sac de dormit și sacoșe pline de mâncare. "Jocul", aşa cum îl numesc migranții din nord-vestul Bosniei, constă în trecerea graniței croate aflată la câțiva kilometri distanță, evitând să fie prinşi și trimişi din nou înapoi de poliția din Zagreb, pentru a continua spre Slovenia. Și pentru a ajunge la Trieste, punctul terminal al "jocului", performanţă pe care doar 10% din migranți o reuşesc din prima încercare. Ceilalți încearcă şi de douăzeci de ori până când ajung în Italia, potrivit Panorama, citat de Rador.

''În ultimii doi ani am înregistrat trecerea a 20.000 de migranți. În acest moment sunt 5.000", explică inspectorul Ale Siljdedic, purtător de cuvânt al poliției din cantonul Bihac. Colțul cel mai vestic al Bosniei, care se învecinează cu Croația, adică cu Uniunea Europeană. În întreaga țară există circa 10.000 de migranți, în special pakistanezi, bengalezi, magrebieni și afgani. "Sosesc în jur de 100 pe zi", recunoaște Siljdedic.

Grupul bengalezilor tocmai a părăsit tabăra Miral din Velika Kladuša, cel mai nordic oraș din Bosnia, la o aruncătură de băț de granița cu Croația. Centrul de primire înființat cu bani europeni găzduieşte 551 persoane și este administrat de OIM, rețeaua de migrație a ONU. "În fiecare noapte, între 70 şi 130 de migranţi, încearcă 'jocul', spune unul dintre agenții de pază.

Bengalezii ajung pe jos la stația de autobuz din Velika Kladuša, unde unii șoferi înţelegători le permit să urce în microbuze, punându-i să plătească de două ori prețul normal al biletului. Apoi îi descarcă în apropierea uneia dintre cele 75 puncte de trecere a graniței nepăzite, aflate de-a lungul frontierei croate. Dacă poliția bosniacă se încrucişează cu microbuzul, protestează puțin cu șoferul, după care îi lasă pe toți să-şi continue drumul, inclusiv pe imigranții ilegali, care coboară și o iau din jos pe drumul asfaltat ce duce spre graniță.

Cu un kilometru înainte de destinaţie se strecoară în câmp și, odată cu apusul soarelui, se ascund în casele părăsite din zonă, așteptând să înceapă "jocul" de-a şoarecele şi pisica cu poliția croată. "Zeci de persoane sosesc în fiecare noapte încercându-și norocul, însă croații au camerele termice îndreptate spre graniță".

''Când îi prind, îi bat măr și-i trimit înapoi", spune Edin Brkic, un bosniac din Bojna, care vorbește perfect italiana după ce a lucrat ani de zile ca zidar în Friuli-Venezia Giulia. Pasul nesupravegheat este blocat de o bară, o movilă de pământ și un steag cu steagul croat, însă migranții intră în "junglă", așa cum numesc ei pădurea din nord-vestul Bosniei. Și traversează un mic râu aflat la 500 de metri de refugiul din casele abandonate. "Pentru a evita camerele termice, care detectează căldura umană, mulţi îşi fac un scut învelindu-se cu pături de urgență din aluminiu", spune jovialul Brkic.

Croații folosesc şi drone, elicoptere și ochelari cu vedere pe timp de noapte pentru a-i opri pe migranți. Doi libieni înaintează încet şchiopătând pe drumul principal din Croația spre Velika Kladuša. "Ne-au bătut măr şi ne-au distrus telefonele mobile. Noi vroiam să mergem în Italia, dar ei strigau 'nu trebuie să intrați în Croația', spune Mohammed Amin, originar din Bengasi.

Croații le iau pantofii migranților, lăsându-i în papuci, și le confiscă rucsacele şi hainele ca mijloc de descurajare. Bariera tehnologică funcționează și chiar și pentru frontiera italiano-slovenă există planuri de utilizare a radarelor terestre "Ranger", care să identifice contrabandiștii și migranții pe o rază de 10 kilometri, camerele termice și dispozitivele de vedere de noapte. Tehnologii deja utilizate de armata italiană în misiunile în străinătate.

"Există o rețea de traficanți și contacte din țara de origine a migranților până în Italia", spune Siljdedic. De la începutul anului, Turcia a blocat peste 100.000 de migranți sirieni, afgani, pakistanezi și indieni, graţie acordului de 6 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, însă cu toate acestea mulți reușesc să ajungă pe ruta balcanică. Sosesc mai întâi în Grecia, apoi în Macedonia și, eventual, în Serbia, care este principala poartă de intrare spre Bosnia.

"Sârbii îi lasă să treacă trimiţându-i spre vest", explică Paola Lucchesi, o italiancă care trăiește în Bihac. "Priviţi imaginile postate pe Facebook zilele acestea, cu asaltul stației de autobuz de la Tuzla de către migranții care merg la Sarajevo". După care iau trenul pentru a ajunge la acel "dop", care este cantonul Bihac, la granița cu Croația.

Costul mediu al "jocului" până în Italia este de 2 mii de euro. Mulți pakistanezi și bengalezi cheltuiesc doar 500 de euro, însă călătoresc 230 de kilometri pe jos, dormind în timpul zilei și mergând noaptea. Cine își poate permite, plăteşte până la 5.000 de euro pentru un șofer de taxi dispus să rişte şi să-l ducă din Zagreb la Trieste.

Traseele și punctele de trecere a frontierei sunt urmărite cu ajutorul telefoanelor mobile prin sistemul GPS, grație hărților Google și sunt trimise migranților care așteaptă în Bosnia de cei care au reuşit să ajungă în Italia. Crucea Roșie bosniacă distribuie hărțile cu câmpurile minate de războiul din fosta Iugoslavie la granița croată, care nu au fost încă eliminate.

"Acesta este jocul vieții mele. M-au trimis deja o dată înapoi, însă voi încerca din nou până în septembrie când va veni frigul ", spune Hassan, un tunisian care vorbește bine italiana. Împreună cu câteva zeci de migranți stă pe jos în parcarea unei farmacii din Velika Kladuša. Proprietarul, Irfan Talakic, iese din când în când în semn de protest pentru a-i goni de-acolo: "Am pierdut 30% din clienți. Camerele de supraveghere i-au filmat în timp ce furau de la un magazin de lângă farmacie. Şi eu am fost refugiat la Belgrad în timpul războiului, însă acești oameni nu fug de un conflict''.

Mohammed este un pakistanez care vine din Peshawar și stă la rând la poștă: trebuie să-și retragă banii necesari pentru "joc" pe care familia i-a trimis prin Western Union. "În 14 luni am încercat de 17 ori să ajung în Slovenia. În noaptea asta voi reuşi", spune convins Mohamed.

O familie afgană cu trei copii tocmai a fost trimisă înapoi de croați și trăiește într-o casă dărăpănată. "Aveam grijă de bazele americanilor", spune Mohammed Nabibullah, capul familiei. "Talibanii m-au amenințat că-mi taie gâtul ca unui kufar ("necredincios", ed). Am fost forțat să fug. Soția mea și ceilalți copii sunt deja în Germania. Trebuie să ajung la ei''.

Conflictele etnice între migranţii de la frontieră provocate de cine trece primul şi pe unde, se află pe ordinea de zi. Afganii și pakistanezii se coalizează împotriva magrebienilor, iar tensiunea cu populația este puternică. "Oamenii sunt exasperați", explică inspectorul Siljdedic, "Din acest motiv, autoritățile au decis să înființeze o tabără temporară în afara orașului". Vuciak înseamnă "vizuina lupului", iar tabăra care poate găzdui 500 de migranți se află în mijlocul pustiului, dar la un pas distanță de granița cu Croația. Poliția se teme că 5-10% dintre migranți sunt infractori care fug din țara lor și nu exclud nici infiltrări jihadiste de luptători ISIS care doresc să se întoarcă în Europa. Aproape toți vor protecție umanitară în Italia, nu în Bosnia.

''Din decembrie şi până acum am înregistrat 2500 de migranți. Dintre care doar patru au demarat procedura de azil", admite un voluntar într-una din cele cinci tabere de primire din cantonul Bihac. Din corturile de la Vucjak, un grup de tineri cu ochi migdalaţi o iau pe jos spre tufișuri. Sunt nepalezi, fără drept de azil, sosiţi în Turcia cu avionul pentru a trăi aventura rutei balcanice. Un tânăr care poartă un tricou alb pe care scrie în engleză "înconjurul lumii", spune cu sinceritate: "Şi noi vrem să mergem tot în Italia". (traducere Rador)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















1095 vizualizari


ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version