Zece orașe europene au cerut ajutorul Uniunii Europene în lupta lor contra platformei Airbnb, despre care susțin că împiedică localnicii să închirieze la prețuri corecte și schimbă aspectul cartierelor, scrie The Guardian.

AirBnbFoto: StartupCafe.ro

Amsterdam, Barcelona, Berlin, Bordeaux, Bruxelles, Cracovia, München, Paris, Valencia și Viena au semnat o scrisoare comună prin care susțin că problema "creșterii explozive" a platformelor de închierere pe termen scurt trebuie să fie introdusă în agenda comisarilor europeni.

În aprilie, avocatul general al Curții Europene de Justiție a concluzionat, într-un aviz fără caracter obligatoriu, că sub legislația europenă Airbnb ar trebui să fie considerat un furnizor digital de informație, mai degrabă decât un agent imobiliar tradițional. Acest statut, dacă este confirmat de curte, ar permite Airbnb-ului și altor platforme similare să opereze liber în Uniune și fără responsabilitatea de a se asigura că proprietarii respectă regulile locale legate de administrarea caselor de vacanță.

"Orașele europene sunt de părere că casele ar trebui folosite în primul și în primul rând pentru locuire", a declarat consiliul orașului Amsterdam.

"Mulți nu au unde să locuiască. Acolo unde casele pot fi închiriate mai profitabil către turiști, acestea dispar de pe piața imobiliară."

Orașele susțin că autoritățile locale trebuie să fie capabile să gestioneze efectele adverse ale închirierii pentru vacanțe pe termen scurt. Printre aceste efecte se numără creșterea chiriei pentru rezidenții permanenți și "turistificarea" cartierelor prin introducerea unor noi reglementări proprii.

"Credem că orașele trebuie să răspundă nevoilor localnicilor. Acestora mereu li s-a permis să relglementeze activitatea locală prin planificare urbană și reguli referitoare la case. Avocatul general pare să spună că acest lucru nu va mai fi posibili când vine vorba de giganții internetului."

În multe orașe, mini-vacanțele în care turiștii apelează la platforme precum Airbnb contribuie la creșterea chiriilor pe termen lung. Anul trecut Palma de Mallorca a votat interzicerea aproape totală a acestui tip de servicii, după ce o creștere de 50% a închierilor făcute de turiști a fost urmată de o creștere de 40% a chiriilor localnicilor.