Alegerile locale ce se vor desfăşura în plină furtună economică l-au obligat pe preşedintele Turciei să ducă o campanie electorală intensă pentru a evita un vot de blam, în special la Istanbul şi Ankara. Circa 58 de milioane de votanţi se vor prezenta la urne pentru a alege primarii oraşelor şi şefii comunitaţilor locale (muhtari). O importanţă deosebită este acordată celor 30 de metropole care reprezintă inima economică a ţării, potrivit Efimerida.gr, citat de Rador.
Tayyip Erdogan s-a implicat ca niciun alt şef al statului turc în aceste alegeri locale, participând chiar şi la cinci mitinguri electorale pe zi în cele patru colţuri ale ţării.
Pentru a evita o înfrângere a partidului său, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP) la Istanbul, unde a fost şi el primar cândva, Erdogan l-a aruncat în luptă pe fostul premier Binali Yildirim. Dar palma usturătoare ar putea veni de la Ankara, avertizează analiştii şi sondajele, unde candidatul AKP, un fost ministru, şi adversarul acestuia din partea opoziţiei duc o luptă umăr la umăr.
Pentru Erdogan, care a câştigat toate alegerile din 2002 încoace "înfrângerea într-unul dintre aceste oraşe ar constitui o lovitură simbolică importantă pentru puterea lui", rezumă Soner Çağaptay de la Washington Institute of Near East Policy. "Nu-şi poate permite să piardă".
Însă, având în vedere că AKP şi-a construit dominaţia pe succesul economiei turceşti din ultimii 17 ani, acum tocmai acest aspect se dovedeşte a fi călcâiul lui Ahile.
Încercare de atenuare a nemulţumirii
Economia turcească se află deja în recesiune pentru prima dată în ultimii zece ani, iar inflaţia alimentată de deprecierea lirei turceşti a lovit semnificativ buzunarele consumatorilor, în special în privinţa produselor alimentare.
Pentru atenuarea nemulţumirii, Erdogan a dispus luna trecută ca primăriile din Istanbul şi Ankara să deschidă tarabe cu fructe şi legume la preţuri reduse. Preşedintele turc a ajuns chiar să susţină că marile cozi de aşteptare din faţa tarabelor primăriei reprezintă un semn de "prosperitate" şi nu de "sărăcie".
El a preferat însă să nu-şi fundamenteze campania electorală pe economie, ci a deplasat discuţia în domeniul securităţii naţionale, conturând profilul unei ţări care se confruntă cu "ameninţări".
"Aceste alegeri nu sunt doar alegeri pentru alegerea primarilor. Sunt de asemenea alegeri care privesc supravieţuirea noastră" a declarat în timpul unui miting electoral din oraşul Muş. În acest mod a dorit să le dea de înţeles alegătorilor că dacă partidul său pierde alegerile, este în joc însăşi supravieţuirea Turciei (nu numai a lui), potrivit lui Soner Çağaptay.
Erdogan a valorificat de asemenea alianţa sa cu ultranaţionaliştii de la MHP, care susţin candidaţii AKP la Ankara şi Istanbul.
Votul kurd
Opoziţia turcă a reconstruit frontul anti-Erdogan format la alegerile parlamentare de anul trecut şi a prezentat candidaţi comuni, în special la Istanbul şi Ankara, unde CHP şi Iyi susţin acelaşi candidat.
Votul partidului pro-kurd HDP s-ar putea dovedi crucial în marile oraşe ale ţării. Din acest motiv, Erdogan şi-a multiplicat atacurile împotriva HDP, pe care îl acuză de legături cu terorismul. Erdogan ameninţă chiar să-i înlocuiască pe primarii ce vor fi aleşi în regiunile kurde cu administratori de stat.
Alegerile de duminică închid un ciclu electoral uriaş, cu opt scrutinuri în cinci ani, care au creat o polarizare extremă în Turcia. Următoarea confruntare electorală se va desfăşura, dacă nu se va întâmpla ceva neprevăzut, în 2023.
Campanie HDP sub ameninţările lui Erdogan
Partidul pro-kurd din Turcia luptă cu hotărâre pentru alegerea candidaţilor săi, sfidând atacurile lui Erdogan. "Când te arunci într-o luptă colectivă, va trebui să fii gata să te confrunţi cu ameninţări", a declarat Mehmet Demir, candidatul Partidului pentru Democraţia Popoarelor (HDP) la primăria Batman, din sud-estul Turciei, unde majoritatea locuitorilor sunt kurzi.
În septembrie 2016, Batman a fost unul din primele oraşe al cărui primar ales a fost înlocuit de un administrator numit de guvern, la trei luni după instituirea stării de urgenţă după eşuarea puciului din iulie. În total au fost numiţi administratori în 95 din cele 120 de primării în care au câştigat reprezentanţii partidului pro-kurd în 2014.
"Democraţia a fost suspendată la nivel local în sud-estul Turciei" a spus Emma Sinclair-Webb, directoarea pentru Turcia a Observatorului pentru Drepturile Omului (HRW), care a denunţat "încriminarea acestui partid", în condiţiile în care sute de demnitari ai acestuia, printre care şi circa 40 de primari, se află în închisoare.
Erdogan acuză HDP, al treilea partid în parlament, că este vitrina politică a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care este considerat organizaţie teroristă de către Turcia, SUA şi UE.
Deja s-a ridicat posibilitatea de a se desemna din nou administratori locali după alegeri. La un miting la Batman, la care au participat mii de oameni cu steagurile HDP, copreşedintele partidului Sezai Temelli s-a arătat cateogoric: Erdogan "ameninţă poporul (că va numi noi administratori), dar nu poate face acest lucru". "Aplicarea acestei legi este anticonstituţională, iar acest lucru va afecta propria lui legitimitate", a insistat Temelli, vorbind pentru AFP.
Potrivit lui Temelli, preşedintele turc ameninţă HDP-ul atât de virulent "pentru că lucrurile nu merg bine pentru el însuşi". Într-adevăr, specialiştii estimează că dificultăţile economice cu care se confruntă Turcia - o rată a inflaţiei cu două cifre şi recesiunea - ascund riscul ca AKP să piardă în multe oraşe.
