Ierusalimul a fost în centrul conflictelor politice și religioase încă de acum două milenii și nici prezentul nu este mai liniștit, palestinienii și țările arabe fiind furioase de faptul că tot mai multe țări, inclusiv România, vor să mute ambasadele din capitala Tel Aviv, la Ierusalim. Foarte recent un nou subiect a stârnit noi tensiuni, Trump anunțând că recunoaște suveranitatea israeliană asupra Înălțimilor Golan, zonă pe care comunitatea internațională o consideră teritoriu sirian ocupat. Mulți spun că aceste inițiative ale lui Trump nu erau necesare, într-o regiune unde tensiunile sunt și așa foarte ridicate.
De ce Ierusalimul este fantastic de important pentru atât de multă lume
Ierusalimul este important din punct de vedere religios, politic și istoric și multe popoare s-au bătut pe el de milenii, fiind invadat de multe ori și pentru valoarea sa simbolică, dar și pentru poziția sa geografică. Este sacru pentru iudei, creștini și musulmani și fiecare dintre religii are în oraș locuri pe care le consideră sacre.
Guvernul israelian consideră Ierusalimul ca fiind ”capitala eternă și indivizibilă” a țării, chiar dacă acest lucru nu este recunoscut pe plan internațional decât de câteva țări. Pe de altă parte, palestinienii spun că tărie că Ierusalimul de Est trebuie să fie capitala viitorului lor stat. Evreii numesc orașul ”Yerushalayim”, în timp ce arabii îi spun Al-Quds (cel Sfânt).
În centrul orașului se află dealul pe care evreii îl numesc Har ha-Bayit, iar arabii, al-Haram al-Sharif. Acolo au fost construite templele poporului evreu din Antichitate (distruse de babilonieni în 587 î Hr), respectiv în anul 70, dei romani). Un loc sfânt pentru evrei este Zidul Plângerii a cărui fundație datează de pe vremea regelui Irod cel Mare.
În apropierea Zidului se află două locuri sfinte pentru islam: Domul Stâncii și Moscheea Al-Aqsa (din secolul VIII) Musulmanii consideră Ierusalimul ca fiind al treilea loc sacru (după Mecca și Medina).
Evident că Ierusalimul este loc de pelerinaj foarte important și pentru creștini, multe evenimente legate de Isus.
În 1947 ONU a decis că Palestina, pe atunci guvernată de britanici, urma să fie împărțită într-un stat evreu și unul palestinian. Tot ONU a recunoscut că Ierusalimul are statut special și a propus să fie guvernat prin mandat internațional alături de Betleem cu care urma să formeze un ”corpus separatum” administrat de ONU.
Acest lucru nu s-a întâmplat, iar când dominația britanică a luat sfârșit, în 1948, forțele militare iordaniene au ocupat Orașul Vechi, dar și Ierusalimul de Est locuit de arabi. În 1967 a izbucnit un război, iar israelienii au capturat Ierusalimul de Est și l-au anexat.
Citește și: Regele Iordaniei își anulează vizita în România după ce Dăncilă a anunțat că mută ambasada la Ierusalim
În 1980, Parlamentul israelian a adoptat o lege prin care declara Ierusalimul ”complet și unit”, ca fiind capitala țării, dar ONU privește Ierusalimul de Est ca fiind teritoriu ocupat, iar statutul orașului este nerezolvat până când, prin negocieri, nu se pune capăt disputei dintre Palestina și Israel.
Trebuie precizat că la Tel Aviv a început totul pentru statul israelian modern, fiindcă acesta găzduia sediul ”embrionar” al guvernului în 1947. Ierusalimul nu era menționat ca și capitală în declarația care consfințea nașterea statului Israel, semnată într-un muzeu din Tel Aviv, la 14 mai 1948.
În decembrie 1949, David Ben-Gurion, primul premier al Israelului, a recomandat Parlamentului să transfere operațiunile de la Tel Aviv la Ierusalim. El a spus că Ierusalimul cuprinde trei milenii de istorie a evreilor și este ”o parte inseparabilă a statului Israel și capitala sa eternă”.
Ierusalimul are aproximativ 960.000 de locuitori, cam o zecime din totalul populației Israelului. 62,3% dintre locuitori sunt evrei, iar 37,7%, palestinieni. Când, după războiul din 1967, Israelul a ocupat Ierusalimul de Est, suprafața orașului s-a extins și autoritățile au construit masiv pe noile teritorii considerate de multe țări ca fiind teritorii ocupate pe care Israelul le-a ”colonizat”. Acum, în acea zonă trăiesc aproximativ 200.000 de cetățeni israelieni, alături de 320.000 de palestinieni.
Dată fiind istoria complicată a locului, nu este de mirare că decizia SUA de a muta ambasada (lucru care s-a concretizat în mai 2018) a înfuriat statele arabe, dar și aliații occidentali. Aceștia au atras atenția că procesul de pace dintre Israel și Palestina, care a suferit urcușuri și coborâșuri de-a lungul a două decenii, va avea de suferit mult când SUA înclină clar către Israel.
Trump, pe de altă parte, susținea că are o nouă propunere pentru negocierile de pace în regiune și a adăugat că legea pentru mutarea ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim există încă din 1995, dar niciun președinte nu a pus-o în aplicare, până la el.
Președintele Autorității Palestinene, Mahmoud Abbas, numea decizia lui Trump ca fiind ”o palmă peste față” și adăuga că Washingtonul nu mai poate fi privit deloc ca un arbitru onest în regiune. Mai multe țări arabe au avertizat că Trump creează tensiuni uriașe într-o regiune care deja este un ”butoi” de pulbere, iar evenimentele din mai 2018, soldate cu peste 40 de morți, au dovedit că lucrurile sunt fantastic de sensibile.
Înălțimile Golan - O zonă super-tensionată
Regiunea înălțimilor Golan (Golan Heights) ocupă 1.200 kmp și se găsește la aproximativ 60 km de capitala Siriei, Damasc. Israelul a ocupat aproape toată regiunea după războiul din 1967 și a respins cu succes o tentativă de recucerire făcută în 1973 de forțele siriene. Apoi, Israel și Siria au semnat în 1974 un armistițiu, s-au angajat să detensioneze situația și să creeze o zonă demilitarizată de 70 km care să fie patrulată de forțe ONU. Cele două țări nu au încheiat însă și un tratat de pace.
În 1981, Parlamentul israelian a adoptat legi prin care statul anexa teritoriul, dar comunitatea internațională nu a recunoscut mișcarea și consideră că Golan este un teritoriu sirian aflat sub ocupație.
În primăvara lui 2016 premierul israelian Benjamin Netanyahu spunea că Israelul nu va ceda niciodată regiunea, iar ca răspuns, consiliul de securitate al ONU și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu declarațiile radicale ale lui Netanyahu. ONU spunea că statutul zonei este nerezolvat și că decizia din 1981, de a impune legi israeliene și administrația în regiune, este lovită de nulitate.
În regiunea Golan sunt 30 de așezări israeliene cu aproximativ 20.000 de locuitori în așezări considerate ilegale de către comunitatea internațională, lucru disputat de Israel. Tot în regiunea Golan locuiesc și 20.000 de sirieni (majoritatea arabi) care nu au părăsit zona când aceasta a fost anexată.
Siria a spus în repetate rânduri că nu va semna un tratat de pace cu Israel, până când acesta nu se va retrage din Înălțimile Golan. În 2000 s-au purtat negocieri directe între cele două state, negocieri, mijlocite de SUA, iar în 2008 s-au purtat negocieri indirecte mijlocite de Turcia.
Războiul din Siria, în care au murit peste 300.000 de oameni, a împiedicat purtarea altor negocieri și a dus și la retragerea din Golan Heights a unei părți din forțele ONU, din cauza luptelor dintre rebelii sirieni și cele ale guvernului de la Damasc.
Trump a recunoscut acum suveranitatea Israelului asupra zonei Golan, iar premierul israelian Benjamin Netanyahu, pentru care luna viitoare este decisivă, fiindcă sunt alegeri, a calificat decizia lui Trump ca fiind istorică și nu și-a ascuns încântarea.
Însă decizia a înfuriat Siria, Turcia, Rusia și mai multe țări arabe. Și cei de la ONU au spus că statutul zonei Golan nu s-a schimbat.
Siria a calificat decizia lui Trump ca fiind un ”atac evident la suveranitatea sa”, iar Rusia, care a furnizat ajutor militar dictatorului sirian Bashar al-Assad, a spus că anunțul ”poate crea un nou val de tensiuni în Orientul Mijlociu”. Turcia, care a susținut opoziția siriană, a spus că decretul SUA este inacceptabil.
Surse: BBC, Reuters, New York Times
4
12
