Este un vechi vis pe care Emmanuel Macron l-a relansat marţi dimineaţă. Intervievat pe Europe 1, şeful statului a spus (din nou) că vrea să se creeze o "adevărată armată europeană". "În faţa Rusiei care este la frontierele noastre şi care a arătat că poate fi ameninţătoare [...] trebuie să avem o Europă care se apără mai mult singură, fără a depinde numai de Statele Unite, şi într-un mod mai suveran", a insistat el, potrivit Le Parisien, citat de Rador.
Această dezbatere despre necesitatea unei apărări comune europene nu este nouă. În aprilie 2016, François Hollande îşi exprimase dorinţa unei "Europe a apărării" pentru a lupta contra terorismului. În marele lui discurs de la Sorbona din septembrie 2017, Emmanuel Macron pledase pentru crearea "unei forţe comune de intervenţie" europene până în 2020.
Dar de astă dată, contextul este deosebit, după ce Donald Trump s-a dezangajat, în octombrie, dintr-un tratat de dezarmare nucleară semnat cu Rusia în anii 1980. "Mesajul dat de Macron în ziua alegerilor americane de la jumătatea mandatului şi cu câteva zile înaintea venirii lui Trump la Paris pentru 11 noiembrie este foarte clar: trebuie ca UE să-şi ia destinul în mâini", estimează Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS) şi specialist în probleme de apărare.
Un comandament european
Pe plan operaţional, o asemenea armată ar putea funcţiona pe modelul NATO. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, care reuneşte Statele Unite, Canada şi numeroase ţări europene, poate trimite în operaţiuni externe în străinătate soldaţi din diferite ţări. Dar mai trebuie creat un comandament european, adică un fel de stat major comun.
"Dincolo de materialul de care dispun statele, va trebui mai întâi să se poată stabili o rigoare şi aceleaşi reguli de angajare, altfel ne-am putea trezi - de exemplu - cu unii soldaţi blocaţi după ora 19 pentru că nu sunt obişnuiţi să plece în misiune seara", arată Yves Boyer, cercetător asociat la Fundaţia pentru cercetare strategică (FRS) şi specialist în securitate europeană.
"Toate ţările europene nu ar fi obligate să participe de fiecare dată, s-au văzut misiuni NATO la care participau numai câteva ţări ale organizaţiei, de exemplu în Afganistan", nuanţează Jean-Pierre Maulny.
Un buget al armatelor insuficient?
Rămâne problema mijloacelor. Căci crearea unei armate europene necesită neapărat să se aloce mai multe investiţii apărării. Cu un buget al armatelor de circa 36 de miliarde de euro în 2019, adică 1,8% din PIB, Franţa este în fruntea clasamentului ţărilor din Uniunea Europeană. Dar mai multe alte state ezită încă să ajungă la 2% din PIB, obiectiv fixat de NATO din 2006.
"Bugetele apărării cresc totuşi de doi-trei ani, există o creştere a puterii europenilor care par dispuşi să definească între ei capacităţile militare comune de care au nevoie", vrea să creadă Maulny.
Comisia Europeană a propus deja să aloce 20 de miliarde de euro apărării în proiectul ei de buget pe perioada 2021-2027. Din această sumă, 13 miliarde ar merge să alimenteze fondul european de apărare, care permite finanţarea dezvoltării de noi arme - printre care proiectul de avion de vânătoare franco-german - sau mai buna coordonare a strategiilor militare ale diferitelor state.
Dar decizia Belgiei, din octombrie, de a cumpăra avioane de vânătoare F-35 de la constructorul american Lockheed Martin, mai curând decât avioane Rafale franţuzeşti, arată că drumul spre o adevărată apărare europeană este încă lung, potrivit Le Parisien, citat de Rador.
13
1
