Președintele Andrzej Duda, vorbind la Lezajsk despre o „Comunitate imaginară” a apucat-o pe calea liderilor conservatorilor britanici, care au căzut victime ale propriei agitații, scrie Rzeczpospolita, citat de Rador.
În referendumul britanic, care a avut loc în iunie 2016, susținătorii părăsirii Uniunii Europene au câștigat în proporție de 52:48. Șocul în Regatul Unit a fost uriaș, pentru că puțini, cu excepția unuia din personajele principale ale campaniei în favoarea brexit-ului, Boris Johnson, au bănuit că majoritatea populației poate să creadă în argumentele părăsirii UE.
Susținătorul mediu al ieșirii din Uniune a fost bărbatul provenit din clasa muncitoare, locuitor al unui oraș mic sau mediu, care a crezut în argumentele despre imigranții care fură munca britanicilor (în acest context era vorba în primul rând de polonezi) și despre amenințarea venită din țările aflate în criză, ca Grecia și Spania. „De ce să plătim pentru ei?” – întrebau britanicii. Lozinca ce i-a îndemnat la luptă a fost „să redobândim controlul”. Este posibil ca acest scenariu să se repete în Polonia?
„De comunitate este nevoie aici, în Polonia, pentru noi, să se concentreze pe problemele noastre, pentru că ele sunt cele mai importante pentru noi; când problemele noastre vor fi rezolvate, ne vom ocupa de problemele europene. Deocamdată să ne lase în pace și să ne dea voie să îndreptăm Polonia, pentru că acest lucru este cel mai important” – a spus președintele Andrzej Duda în timpul mitingului din Lezajsk.
Acesta poate fi un semnal clar că șeful statului nostru a început să realizeze strategia eurosceptică. Cu atât mai mult cu cât cuvintele sale au fost însoțite de asigurarea construirii unei „Polonii normale” contra unei „Comunități imaginate”. O retorică foarte apropiată deci de cea dusă de Marea Britanie.
Poziția președintelui polonez nu este decât un element al unei mișcări mai ample și al unor concepții care apar în toată Uniunea. Putem accepta că acest euroscepticism va fi prezentat în manualele de istorie ca unul din elementele caracteristice ale timpurilor noastre. Din moment ce a apărut moda izolaționismului și a anticomunității, aceasta poate însemna că proiectul european este amenințat mai mult decât ni se pare nouă, în ciuda tuturor avantajelor economice și politice, pe care le aduce. Și de aceea tonul declarației prezidențiale este atât de periculos.
Conservatismul britanic al premierului David Cameron a convins în mod dureros ce rezultate neașteptate poate aduce ieșirea din Uniune. „Jocul de-a brexit-ul” nu s-a încheiat nici astăzi, iar în anul 2016 a dus la căderea guvernului său. Nu la acest lucru s-a așteptat Cameron, pronunțându-se pentru ideea referendumului. Este conștient oare președintele Duda că cuvintele sale pot provoca un efect similar? Că trendul antieuropean este o istorie serioasă, nu doar un mod de a obține sprijin în alegeri? Este el pregătit să se măsoare cu consecințele ieșirii din UE și a „concentrării exclusiv pe propriile probleme”, cu care are astăzi de a face Marea Britanie?
„În loc să plătim bani la Uniune, mai bine să întărim sistemul nostru de sănătate” – au argumentat susținătorii britanici ai ieșirii din UE. Și aici apare deosebirea importantă: Polonia în continuare primește mai mulți bani decât dă Comunității. Putem aprecia suma primită la circa 10 miliarde euro pe an. Acești bani vor lipsi, dacă Uniunea, așa cum vrea președintele „ne va lăsa în pace”.
10
4
