În discursul său din Parlamentul European, premierul grec Alexis Tsipras a aruncat "săgeţi" spre partenerii săi din UE ("foarte puţini credeau că aveam şansa de a reuşi"), dar şi către centrele de decizii din interiorul acesteia, adresând totodată şi mesaje despre noua cale pe care ar trebui să o urmeze cei "27" împotriva ascensiunii naţionaliştilor, potrivit presei grecești, citată de Rador.
Într-o sală pe jumătate goală a plenului Parlamentului European (spre deosebire de prezenţa sa anterioară din iulie 2015), Alexis Tsipras a încercat să se prezinte drept o voce importantă - dacă nu chiar lider -al forţelor unei Europe noi şi democratice pe care au ambiţia de a o activa ca un zid în faţa ascensiunii şovinismului şi politicii lui Orban în UE.
Prin discursul său în Parlamentul European, premierul grec a dorit să se prezinte drept un "adversar de temut" al omologului său xenofob din Ungaria, dar şi să arate (încă o dată) cu degetul spre centrele, lipsite de credibilitate, în care se iau deciziile în interiorul UE care, după cum a spus el, "ţin cheile suveranităţii economice şi nu dau socoteală nicăieri".
Făcând trimitere la climatul cu care s-a confruntat la prima sa prezenţă în Parlamentul European, la începutul lunii iulie 2015, Tsipras a subliniat că realitatea i-a contrazis pe cei care spuneau atunci că nu va reuşi. Tsipras a trecut însă cu vederea că în acele zile nu-şi pusese încă semnătura pe planul lui Merkel -adică pe al treilea memorandum - şi că lăsase viitorul Greciei în UE la voia întâmplării.
Fără urmă de autocritică cu privire la consecinţele celebrelor pe atunci "negocieri cu fruntea sus" şi pentru capitularea dureroasă după şedinţa-thriller de 17 ore din 12 iulie, Tsipras a vorbit doar despre greşelile făcute de europeni în abordarea crizei greceşti şi a avertizat cu privire la viitorul sumbru care aşteaptă Europa în cazul în care aceste greşeli vor fi repetate în crize similare.
A venit momentul, a subliniat el, să tragem concluzii despre ce Europă dorim şi "cum o vom fortifica în faţa unor eventuale noi crize în viitor". Riscul prin care trece Europa are astăzi un caracter existenţial, a subliniat el, întrucât gestionarea de până acum a crizei economice, a crizei refugiaţilor, dar şi a crizei de securitate a reliefat lipsuri şi contradicţii uriaşe.
Crizele cu care Uniunea Europeană se confruntă tind să se transforme într-o criză structurală a demersului integrării europene, a susţinut în discursul său premierul grec, iar un eventual eşec al ei în a da răspunsuri democratice şi funcţionale la provocările contemporane "va avea drept consecinţă inevitabilă triumful şovinismului şi reanimarea antagonismelor naţionaliste. O va transforma într-un continent fărâmiţat, fără unitate, fără coeziune, fără un rol internaţional şi fără perspectivă".
Tsipras a semnalat încă o dată că în timpul crizei economice, Uniunea Europeană "în loc să devină mai democratică, valorificând instrumentele instituţionale şi politice furnizate de Tratatul de la Lisabona, a devenit mai tehnocrată şi mai etnocentrică, ajungându-se ca deciziile cruciale să fie luate în spatele uşilor închise ale unor organisme informale, care nu dau socoteală cetăţenilor europeni şi sunt ţinute departe de aceştia, iar schemele de tehnocraţi, precum cea a troicii (FMI-UE-BCE n. trad.) să ţină cheile suveranităţii economice şi să nu dea socoteală nicăieri".
Cu toate acestea, a subliniat Tsipras, societatea greacă a dat dovadă de răbdare şi consecvenţă în parcursul european al ţării, chiar şi atunci când Europa însăşi, sau expresia ei dominantă, a lovit şi a subestimat poporul grec. "Să încercăm, aşadar, ca din această criză greacă de opt ani, pe care o lăsăm în urmă, să tragem cu toţii propriile concluzii", i-a îndemnat premierul grec pe membrii Parlamentului European.
Referindu-se la problema migraţiei, Tsipras a aruncat săgeţi către partenerii din Europa Centrală şi Est: "În timp ce alte ţări încălcau unilateral deciziile europene şi ridicau garduri (n. red. Ungaria lui Viktor Orban), Grecia, deşi lovită din punct de vedere economic, a rezistat tentaţiilor urii. Comunităţile locale au dat lecţii de umanitate, iar societatea civilă s-a mobilizat eficient în a colabora cu statul, cu UE şi cu organismele internaţionale".
"Astăzi, Serviciul de Azil, care nu exista în urmă cu cinci ani, gestionează cel mai mare număr, în raport cu populaţia, de solicitanţi din Europa. În paralel, Grecia, prin poziţia sa geopolitică importantă, contribuie decisiv la pacea şi stabilitatea unei regiuni amplu destabilizate", potrivit Protagon.
