Grupul de Intelectuali creat de Comisia Europeana pentru a se pronunta asupra contributiei multilingvismului la Dialogul Intercultural i-a prezentat comisarului Leonard Orban raportul intitulat "„O provocare plina de avantaje”.

In contextul Anului European al Dialogului Intercultural, grupul condus de Amin Maalouf face propuneri privind modul in care limbile straine pot imbogati dialogul intercultural si intari intelegerea reciproca, stabilind o legatura clara intre diversitatea lingvistica si integrarea europeana.

Potrivit documentului, UE trebuie sa promoveze conceptul de „limba personala adoptiva“, care trebuie privita ca o „a doua limba materna“, fiecare cetatean european fiind motivat sa invete o limba straina. Concluziile raportului vor sta la baza dezbaterilor din cadrul primei Conferinte ministeriale dedicate multilingvismului, programata pentru 15 februarie.

Grupul s-a concentrat asupra cetatenilor care au o a doua limba materna, asa-numita "limba adoptiva personala", cu care se identifica din motive personale sau profesionale. Comisarul Leonard Orban, citat de Rador, a declarat ca "abordarea propusa de Grupul de Intelectuali va isca dezbateri in acest an al dialogului intercultural". "Propunerile sunt in conformitate cu dorinta exprimata de sefii de stat si de guvern din UE, la Barcelona, in 2002, privind includerea limbii materne plus alte doua limbi in sistemul de educatie din UE. O cunoastere buna a altor limbi are menirea de a cladi punti si a promova intelegerea intre culturi", a precizat oficialul european.

La randul sau, Maalouf a explicat ca relatiile bilaterale dintre tarile UE ar trebui sa incurajeze mai degraba folosirea limbilor celor doua tari implicate decat o a treia limba. El crede ca aceasta limba adoptiva nu trebuie sa fie aceea folosita pentru comunicarea internationala, pentru ca „alegerea este foarte bogata si exista suficiente limbi ce pot fi invatate.

In sprijinul acestor idei, exista o serie de considerente practice. Imigratia are un impact din ce in ce mai mare asupra vieții politice, economice si intelectuale in Europa. Pentru imigranti, limba personala adoptiva trebuie in mod normal sa fie limba tarii in care acestia au ales sa traiasca. De asemenea, propriile limbi ale imigrantilor non-UE ar trebuie sa fie incluse in limbile straine pe care cetatenii UE vor fi incurajati sa le invete.

In dezvoltarea si aplicarea acestor asertiuni, Grupul considera ca sunt foarte utile initiativele autoritatilor de infratiri intre localitati, scoli, din orase si tari diferite, prin schimburile realizate existand cea mai facila cale de introducere de notiuni de la un popor la altul.

Grupul este format din zece personalitati independente avand competente multiculturale sau literare sau care au desfasurat activitati academice intr-un context multicultural si multilingvist.