El a câștigat alegerile legislative în octombrie 2017, mizând totul pe imigrație. Din nou, zilnic, în mass-media, Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani, intenționează să facă din președinția rotativă a Uniunii Europene (șase luni), de la 1 iulie, un succes al politicii sale interne.
Nu contează, se pare, că sosirile ilegale pe continent au fost mult reduse de la criza istorică din 2015. Că Franța a devenit țara Europei în care au fost depuse cele mai multe cereri de azil în 2018. Toate aceste lucruri nu par să îl facă nici măcar să clipească pe unul dintre cei mai tineri lideri din lume, la numai 31 de ani, potrivit Le Monde, citat de Rador.
Kurz nu și-a terminat studiile de drept și îşi conduce trupele în modul blând al celor care nu au nevoie să ridice vocea, repetând toată ziua că trebuie să se consolidate frontierele externe ale spațiului Schengen, să se oprească procesarea cererilor în Uniunea Europeană și să se înființeze tabere pentru a "tria" migranții economici dintre persoanele eligibile pentru azil. Numărul cererilor de azil depuse în Austria continuă să scadă. El a ajuns de la 88.340 în 2015 la 24.296 în 2016.
Guvernul austriac se teme că cifrele vor începe din nou să crească, deoarece, după afacerea cu nava "Aquarius" din Italia, rutele de migrație ar putea să se mute din nou. Dar, deși numărul de migranți a crescut semnificativ în ultimele luni în Balcani, este puțin probabil ca o sosire la fel de masivă ca cea din 2015 să se întâmple din nou, aşa cum Sebastian Kurz, cu ochii săi albaștri și părul blond pieptănat pe spate, lasă să se înţeleagă în mod regulat.
Deși discursul său ferm nu s-a schimbat în ultimii doi ani, Sebastian Kurz, cu aerul său serios și maniere frumoase, a devenit recent una dintre principalele figuri europene care întruchipează "fermitate" pe această temă.
Și acest lucru nu se datorează întâmplării: provenit din rândurile conservatorilor austriaci, pe care i-a condus din 2009, el acordă o atenție deosebită semanticii, gesturilor și comunicării vizuale în politică. Detestat de o mare parte a stângii, încă puternică în Austria, deoarece Partidul Social Democrat (SPÖ) rămâne a doua forță politică actuală, el este adorat irațional de o mare parte a populației, depășind diviziunile politice tradiționale.
În fruntea unui guvern conservator reunind conservatorii şi extrema dreaptă, el este acum capabil să aplice ideile pe care le-a susținut atunci când era ministru de Externe, dar pe care SPÖ, atunci la putere în coaliție cu el, le blocase. Fața lui este mai puțin copilăroasă și remarcile sale sunt mai puțin blânde decât atunci cînd și-a câștigat primul post de secretar de stat - la Integrare -, la doar 24 de ani. El intenționează să utilizeze președinția UE pentru a-l slăbi pe cancelarul german Angela Merkel, pe care îl acuză că a pierdut o viziune istorică prin deschiderea ușilor țării sale, acum aproape trei ani. Căci Sebastian Kurz, chiar dacă aparține familiei Partidului Popular European (PPE), îşi atacă în principal propria tabără pe această temă.
Figura politică austriacă cea mai cunoscută în străinătate de după Jörg Haider, acest vienez are un stil de guvernare foarte diferit de acela al liderilor Vladimir Putin, Viktor Orban, Matteo Salvini sau Donald Trump. Venind dintr-un mediu modest (tatăl său este tehnician, mama este cadru didactic), reducând expunerea partenerei sale la un protocol minim, el a lucrat deja în 2016 pentru a închide ruta balcanică, constrângând-o atunci pe Angela Merkel, pentru a evita o nouă criză dramatică în Grecia, să încheie un controversat acord cu Turcia, astfel încât aceasta să rețină migranții prezenți pe teritoriul său.
În același an, el a propus să fie conduşi pe o insulă din Mediterana toţi migranții interceptați pe mare. În aceeași logică, el amplifică acum tensiunile din Europa, susținându-l pe liderul ungar, pe aleşii bavarezi din CSU, pe noul guvern italian și pe unii politicieni scandinavi în dorința lor de a redefini regulile de azil la nivel european.
Chit că pare să aibă o dublă ordine de zi. În timp ce dezvăluie prioritățile președinției austriece pentru Uniunea Europeană la începutul lunii iulie, prezentându-se ca o "punte" pentru dialogul Est-Vest privind problemele legate de migrație, guvernul danez evocă nişte discuții secrete, conduse de Austria cu mai multe țări membre - dar nu și cu Franța - pentru a crea tabere în care să fie trimişi solicitanţii de azil, în afara Uniunii Europene.
Ori, acest proiect nu figura în cele șaizeci și șase de pagini prezentate de Viena Comisiei Europene pentru următoarele șase luni, fapt care aruncă o umbră asupra intențiilor sale, unii văzând deja în el un Cal troian capabil să facă jocurile extremei drepte majoritare.
Le Monde, citat de Rador
