Peste jumătate (51%) din ruşii chestionați ar prefera să-l vadă pe Vladimir Putin în funcţia de preşedinte al Rusiei și după 2024, iar cei care nu vor să-l mai vadă acolo reprezintă 27% din numărul respondenţilor, după cum arată datele sondajului de opinie, realizat de Centrul Levada, citat deNezavisimaia Gazeta, preluată deRador.
Este evident că Vladimir Putin nu va mai candida pentru al treilea mandat: nu a făcut acest lucru nici în 2008, cedând temporar președinția lui Dmitrii Medvedev.
Ce planuri are actualul președinte rus nu știm exact, dar nimeni nu ne împiedică să ne gândim la acest lucru. Și aici primul lucru care ne vine în minte este integrarea eurasiatică.
Chiar și Boris Elțîn, în 1994, a declarat că cooperarea în Comunitatea Statelor Independente trebuie construită pe baza exemplului Uniunii Europene. În același timp, în 1994, Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstanului, a citit celebra prelegere la Universitatea de Stat din Moscova, în care și-a exprimat ideea integrării eurasiatice.
În 1999, Europa a făcut cel mai important pas spre formarea unui spațiu de afaceri unic: noua monedă, euro, a fost lansată, mai întâi ca o unitate monetară fără numerar, iar din 2002, au apărut deja ca banii obișnuiți. Lumea se schimbă rapid, timpul sancțiunilor și războaielor comerciale vine peste noi. G7 a fost de fapt transformat în G6 + Donald Trump. Acesta din urmă vede de fapt că Europa nu este un partener, ci un vasal. Cu o mare probabilitate, Europa se va transforma în cele din urmă nu numai într-o singură economie, cu finanțe unice, dar și într-o politică externă comună, precum și într-o forță armată unificată.
NATO a fost creată ca o contrapondere la URSS, dar Uniunea Sovietică nu mai există de mult timp, aşa cum nu mai există nici ideea de justiție socială, care să pretindă conducerea lumii. Aceasta din urmă, din motive evidente, a fost temută de întreaga lume capitalistă.
Uniunea Eurasiatică cuprinde cinci țări - Belarus, Federația Rusă, Kazahstan, Kîrgîzstan și Armenia. Există un punct de vedere conform căruia Mongolia și Iranul se pot alătura în viitor. Nucleul economic al acestei asociații supranaționale este format de primele trei țări. Nimic nu le împiedică să treacă la introducerea unei monede unice - cândva, i-am dat o denumire de lucru în compania noastră financiară: "altîn" pentru Belarus, Rusia și Kazahstan în orice moment.
(Este o veche monedă rusească. A existat altînul de argint, care s-a bătut în perioada 1704-1718, în timpul domniei lui Petru I. Aversul ilustrează vulturul bicefal rus, sub trei coroane, cu un sceptru în gheare. Reversul prezintă numele monedei "Altîn" și anul emiterii monedei "1711". Altînul este denumirea tradițională a sistemului monetar rus, menționată pentru prima dată în 1375. Inițial, aceasta era unitatea monetară ,care a legat sistemele monetare ale mai multor principate cu diferite norme de bani. În urma centralizării sistemului monetar prin reforma Elenei Glinskaia, un altîn era egal cu 6 bani de Moscova sau cu 3 bani de Novgorod. Din 1654 până în 1718, a fost bătută o adevărată monedă. Mai târziu, "Altîn" era numele popular al monedei cu valoarea "celor trei copeici". Cuvântul altîn apare pentru prima dată în limba rusă într-un tratat din 1375, semnat de Dmitrii Donskoi, cneazul Moscovei, cu Mihail Alexandrovici, cneazul din Tver. Etimologic, cuvântul "altîn" vine din limba tătară şi înseamnă aur - nota red. VP).
Integrarea euro-asiatică trebuia să fie în centrul atenției activității lui Vladimir Putin pe parcursul ultimului mandat prezidențial. Cu toate acestea, datorită evenimentelor legate de politica externă a Rusiei, aceasta a fost de fapt amânată, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este o alegere foarte controversată din punct de vedere economic și geopolitic.
Ca și în cazul Uniunii Europene, obiectivul principal al integrării eurasiatice în spațiul post-sovietic pentru Moscova trebuie să fie o monedă unică, nişte forțe armate unificate și o politică externă unificată. Problemele sunt complexe, dar, de fapt, rezolvabile. Problema principală este transferul probabil al puterii, atât la Astana, cât și la Minsk.
Dacă ar reuși, Vladimir Putin ar putea deveni președinte sau prim-ministru al Uniunii Eurasiatice. Ideea, apropo, nu este nouă, chiar și Boris Elțîn planifica să rămână pentru al treilea mandat, devenind președintele Uniunii Statelor Rusiei și Belarusului. Cu toate acestea, colapsul din august 1998, devalorizarea ulterioară și criza financiară l-au împiedicat pe toate planurile şi i-au stricat cărţile.
1
3
