Presată de aripa de dreapta a coaliţiei ei guvernamentale, Angela Merkel a acceptat luni un compromis cu aliaţii săi din CSU privind o înăsprire a politicii migratorii în Germania, potrivit France 24, citat de Rador.
În speranţa de a ajunge la un acord european la summitul UE de la sfârşitul lunii, Angela Merkel a acceptat luni, 18 iunie, un compromis cu aliaţii săi din Uniunea Creştin-Socială (CSU) bavareză privind o înăsprire a politicii migratorii.
Acest compromis, care înlătură cel puţin pentru o vreme o criză deschisă între cele două componente ale blocului conservator, prevede că migranţii deja înregistraţi într-o ţară din UE, adică aproape toţi, vor fi respinşi la frontierele germane începând din iulie dacă nu va fi încheiat niciun acord până atunci la nivel european. Creştin-socialii cereau la început ca această măsură să fie luată imediat.
Uniunea Creştin-Socială (CSU), care se pregăteşte de alegeri regionale dificile în Bavaria, în octombrie, îşi exprimă nerăbdarea în legătură cu chestiunea migraţiei. O acuză pe cancelar şi partidul ei democrat-creştin CDU, cu care este totuşi aliat din 1949, de laxism. Sosirea a peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016 a creat o undă de şoc politic în ţără, undă care nu slăbeşte.
CSU, aripa cea mai de dreapta a guvernului de coaliţie, vrea să înăsprească politica migratorie germană, tocmai în vederea alegerilor regionale bavareze din octombrie, când se teme de un progres al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Într-o conferinţă de presă după anunţarea compromisului cu CSU, Angela Merkel a avertizat totuşi contra unui "efect de domino" în Europa dacă Germania ar respinge nejustificat migranţii la frontierele ei.
Ea a subliniat necesitatea pentru partidul ei, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi pentru CSU să acţioneze împreună pentru a încerca să ajungă la un acord la summitul european din 28-29 iunie de la Bruxelles.
Solidaritate europeană
Cancelara centristă refuză să cedeze în faţa CSU. Ea se teme ca un asemenea mod de a acţiona de una singură să nu creeze haos şi să nu compromită orice şansă de a obţine o soluţie comună în Europa, în momentul în care UE discută despre un sistem de azil partajat. "Este vorba de o provocare europeană care necesită un răspuns european", a spus ea în acest week-end, avertizând că este în joc "coeziunea Europei".
Săptămâna se anunţă deci decisivă pentru viitorul politic al cancelarei. Şi partea complicată, căci ceea ce cere aripa sa dreaptă este tocmai ce nu doreşte Italia, care, ca ţară de sosire a migranţilor, cere mai multă solidaritate europeană.
Peripeţiile celor 630 de migranţi salvaţi de pe mare şi sosiţi duminică în Spania, epilogul unei săptămâni de rătăcire pe Mediterana, a ilustrat fracturi profunde în cadrul UE pe această chestiune şi va fi în centrul viitorului Consiliu European, pe 28 şi 29 iunie.
Angela Merkel îl primeşte luni seara pe omologul ei italian, Giuseppe Conte, a cărui ţară refuză de acum accesul în porturile sale navelor ONG-urilor care transportă migranţi. Apoi a doua zi, ea se va întâlni cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, într-un context european exploziv privind migranţii, ilustrat de tensiunile din jurul navei Aquarius.
O reuniune specială a principalilor lideri europeni interesaţi nu este de altfel exclusă chiar înaintea summitului UE de la sfârşitul lunii.
Cotă de popularitate în scădere
Angela Merkel este cu atât mai mult sub presiune cu cât cota ei de popularitate în Germania scade, în vreme ce extrema dreaptă creşte în sondaje.
Nemulţumirea crescândă a opiniei publice este exacerbată de fapte diverse care implică migranţi şi care au avut un larg ecou în opinia publică, în special violul şi recentul asasinat al unei adolescente de către un tânăr solicitant de azil irakian sosit în 2015.
Pe de altă parte, luni începe procesul unui tânăr refugiat afgan acuzat că a înjungheat-o mortal pe fosta sa prietenă de 15 ani într-un supermarket.
1
2
