Europenii incearca sa descurajeze migrantii sa recurga la periculoasa si adeseori mortala traversare a Mediteranei prin crearea de centre de tranzit in amonte de Libia, aceasta idee urmand a fi in centrul unui mini-summit euro-african care va fi gazduit de Paris, scrie AFP.
Ce este un astfel de 'hotspot'?
La sfarsitul lui iulie, presedintele francez Emmanuel Macron a evocat ideea deschiderii de "hotspots" in Libia.
"Hotspots", stricto sensu, desemneaza centrele de inregistrare si identificare a migrantilor din Grecia (5 pe insule, gazduind intre 8.000 et si 10.000 de persoane) si din Italia (4 centre).
E vorba de un dispozitiv european inventat in 2015 in plina criza migratorie, pentru a amprenta migrantii, pentru a identifica persoanele care au drept de azil (spre deosebire de migrantii economici) si pentru a--i repartiza in Europa. Dar, dupa acordul UE-Turcia privind retrimiterea refugiatilor din 2016, niciun migrant nu a parasit aceste hotspots de pe insulele grecesti.
Ar putea fi mutate aceste centre in Libia?
Situatia din aceasta tara, prada haosului, face dificila ideea. "Nu este posibil azi", recunoaste, Elysee. "Aceasta tara nu are nicio cultura a azilului", spune si Vataux, seful misiunii din Libia a ONG-ului Medici fara Frontiere.
In Libia, intre 7.000 si 8.000 de migranti sunt detinuti in circa 20 de centre "oficiale", dar conditiile sunt deplorabile, spun ONG-urile. In plus, un numar necunoscut de centre oficiale - hangare, case - sunt exploatate de militii si nimeni nu stie ce se intampla acolo.
Parisul vrea deci sa "trateze problema in amonte", respectiv in Niger si in Ciad, inainte de Libia si de periculoasa traversare a Mediteranei.
Francezii vorbesc despre "centre de orientare" si nu de "hotspots" in aceste doua tari, unde o misiune franceza a fost trimisa la inceputul lui august. In Ciad se afla 400.000 de refugiati, Nigerul are doua tipuri de tabere: cele gestionate de Inaltul Comisariat pentru refugiati al ONU, pentru nigerieni, in principal, si cel al Organizatiei Internationale a Migratiei, pentru migrantii care ajung in Libia.
Ce forma ar putea lua aceste centre de tranzit?
Un mecanism deja folosit ar putea servi drept model: cel privind "reinstalarea" si aplicat din 2015 in Liban (unde un milion de sirieni sunt inregistrati), dar si in Turcia si in Iordania (unde doua tabere gazduiesc 45.000 si 85.000 de persoane).
In taberele HCR sau OIM, Oficiul francez de protectie a migrantilor si apatrizilor audiaza migrantii selectionati inainte de a-i transfera in Franta, unde dreptul la azil este acordat rapid. Circa 5.500 de persoane au beneficiat de acest mecanism in Libia, Turcia si Iordania in ultimii doi ani.
"Este vorba despre delocalizarea instrumentarii dosarelor", arata presedintia franceza, care promite ca mecanismul va fi implementat rapid.
UE a acordat in iulie un ajutor de 10 milioane de euro Nigerului, pentru a lupta impotriva migratiei clandestine.
Poate fi blocata granita sudica a Libiei?
Ar fi nevoie de investitii colosale, estimate de Khalifa Haftar, liderul din estul Libiei, la 20 de miliarde de dolari in urmatorii 20 - 25 de ani.
Ca titlu de comparatie, UE a pus pe masa 1,8 miliarde de euro pentru dezvoltarea Africii la summitul privind migratia din 2015.
Dar Europa este constienta de rolul strategic al Libiei, devenita principala cale de migratie in Mediterana dupa ce ruta care trecea prin Grecia si Turcia s-a inchis: aproape 100.000 de oameni au ajuns in Italia de la inceputul anului (2.400 au murit) iar francezii supravegheaza cu atentie cresterea numarului de francofoni (Coasta de Fildes, Guineea etc) in randul acestora.
Pentru a inchide aceasta rute, UE a antrenat o suta de garzi de coasta libiene in aceasta iarna iar Italia a furnizat nave de patrulare pentru trimiterea migrantilor inapoi in Libia, unde insa se pune delicata problema a drepturilor omului.
Pentru a complica problema, Tripoli cere sprijin european pentru ridicarea embargoului privind armele impus in 2011 de catre ONU.
