Turcii au aprobat la referendumul de duminica modificarea constitutiei, inlocuind sistemul parlamentar cu presedintia executiva mult dorita de Recep Tayyip Erdogan, potrivit Reuters.

HotNews.roFoto: Hotnews

Prezentam mai jos cateva detalii despre cele 18 amendamente constitutionale care ar putea duce la modificarea a circa 70 de legi si la o presedintie a unui Erdogan cu puteri sporite pana in anul 2029:

  • Functia de premier este desfiintata. Presedintele va numi cabinetul si un numar - care nu a fost stabilit - de vicepresedinti. 

  • Presedintele va putea emite decrete pentru crearea de noi ministere si reglementarea acestora si sa numeasca sau sa demita inalti functionari fara aprobarea parlamentului.

  • Decretele nu pot fi date in chestiuni ce privesc drepturi si libertati fundamentale, nici prin incalcarea legilor existente. Tribunalele decid daca un decret incalca legea. Criticii spun ca exprimarile ambigue din legislatie, dar si reputatia de partinire a sistemului judiciar genereaza probleme de independenta in cazul unor astfel de decizii.  

  • Presedintele va putea sa-si mentina calitatea de membru al unui partid politic, inclusiv conducerea unui partid. Inainte de referendum presedintele era plasat deasupra politicii de partid.  

  • Presedintele va putea declara starea de urgenta si nu mai are nevoie de aprobarea cabinetului pentru asta.  

  • Presedintele va putea sa realizeze proiectul de buget, pana acum construit de parlament. Consiliul de Supraveghere de Stat (DDK), o institutie prezidentiala care supervizeaza activitatile organismelor publice si private, va putea demara investigatii administrative, dand presedintelui o putere directa asupra unei largi game de organizatii, inclusiv asupra fortelor armate.  

  • Daca presedintele este acuzat sau suspectat de o infractiune, parlamentul poate solicita o ancheta cu o majoritate simpla si poate trimite ancheta la Curtea Constitutionala cu o majoritate de doua treimi.  

  • Curtea Constitutionala are autortatea de a-l judeca pe presedinte. Doisprezece dintre membrii sai sunt numiti de presedinte si trei de parlament.  

  • Numarul de parlamentari creste de la 550 la 600, iar varsta minima pe care o poate avea un ales este coborata de la 25 la 18 ani.  

  • Alegerile parlamentare vor avea loc la fiecare cinci ani, in loc de patru ani, iar scrutinul va avea loc in aceeasi zi cu scrutinul prezidential.  

  • Presedintele va putea sa dizolve parlamentul, dar acest lucru declanseaza si alegeri prezidentiale anticipate. Presedintele va putea sa aiba maxim doua mandate de cinci ani. Daca parlamentul decide sa organizeze anticipate in timpul celui de-al doilea mandat al presedintelui, acesta va putea sa candideze din nou. 

Erdogan trebuia sa candideze pentru al doilea sa mandat in 2019, dar noua constitutie ii “reseteaza” limita de doua mandate, ceea ce inseamna ca ar putea ramane in functie pana in 2029.