Valorile politice si culturale franceze joaca, paradoxal, un rol cheie in radicalizarea islamista, afirma doi cercetatori din Statele Unite care au studiat miscarea extremista sunita, scrie AFP.
Recentele atentate de la Bruxelles, precedate de cele din Paris in ianuarie si noiembrie 2015, "ilustreaza un adevar tulburator: pericolul pe care il reprezinta jihadistii este mai mare in Franta si in Belgia decat in restul Europei", spune William McCants si Christopher Meserole de la Brookings Institution, un prestigios centru american de studii.
"Oricat de bizar ar putea sa para, patru din cele cinci tari care inregistreaza cele mai puternice rate de radicalizare din lume sunt francofone, dintre care primele doua in Europa", arata cei diu cercetatori intr-un articol intitulat "The French Connection", publicat joi in revista Foreign Affairs.
Cei doi autori au studiat contextul de origine a strainilor care au aderat la jihadism, pentru a ajunge la o concluzie "surpinzatoare": primul factor nu este ca provin dintr-o tara bogata sau nu, sau dintr-o tara educata sau nu; primul factor nu este nici macar daca sunt bogati sau nu, daca au un acces facil la internet sau nu. Principalul factor este, spun cei doi cercetatori, faptul ca provin dintr-o tara francofona sau care a avut franceza ca limba nationala.
Explicatia pe care o avanseaza se rezuma la trei cuvinte: "cultura politica franceza".
Laicitate virulenta
"Abordarea franceza a laicitatii este mai incisiva decat abordarea britanica. Franta si Belgia, spre exemplu, sunt singurele tari europene care au interzis valul integral in scolile publice", arata McCants si Meserole.
Ce doi cercetatori afirma ca se bazeaza pe numarul de jihadisti raportat la populatia musulmana a tarilor analizate. Astfel, din aceasta perspectiva. "Belgia produce sensibil mai multi combatanti externi decat Marea Britanie sau Arabia Saudita".
Autor al lucrarii "The ISIS Apocalypse" legata de gruparea Stat Islamic, William McCants este un specialist recunoscut al lumii islamice in cadrul Center for Middle East Policy, specializat in implicarea SUA in aceasta regiune. El ofera consiliere Departamentului american de Stat in chestiuni legate de extremism religios.
El si Meserole insista si pe un alt factor important: interactiunea dintre rata de urbanizare si somajul in randul tinerilor. Cand rata de urbanizare este de la 60 la 80%, cu o proportie a tinerilor care nu muncesc de 10 - 30%, atunci apare un puseu al extremismului sunit. Ori, aceste cifre se observa in special in tarile francofone, spun cei doi.
Drept rezultat, anumite cartiere din Paris, Molenbeek (Belgia) sau Ben Guerdane (Tunisia) genereaza un numar "extrem de important" de candidati la jihad.
In fata acestui cocktail in care se amesteca somajul in randul tinerilor, urbanizarea si cultura politica franceza, William McCants si Christopher Meserole afirma:
"Presupunem ca atunci cand exista proportii puternice de tineri fara loc de munca, unii dintre ei sunt sortiti delicventei. Daca traiesc in marile orase, au mai multe ocazii de a intalni oameni care au imbratisat o doctrina radicala. Si cand aceste orase sunt in tari francofone cu o conceptie virulenta a laicitatii, atunci extremismul sunit apare mai seducator".
6
32
