INS a publicat miercuri datele privind ritmul în care cresc prețurile (6,7%), ritm în scădere de la 8,1% cât fusese cu o lună înainte. Biletele de avion, detergenții, salubritatea și serviciile poștale au fost în topul scumpirilor, potrivit datelor INS. În ritm lunar, în noiembrie IPC a coborât în teritoriu negativ pentru prima oară din 2020.
E drept, inflația se calculează destul de dificil, mai ales pentru că producătorii în încercarea de a-și menține profiturile, mai schimbă ingredientele, mai reduc cantitățile sau încorporează noi tehnologii, care modifică structura produselor.
„Skimpflation” sau shrinkflation?
Presa franceză scrie despre reducerea cantității de carne din lasagna, de înlocuirea untului cu margarina pentru a ieși mai ieftina fabricarea produselor, dar cu menținerea acelorași prețuri.
„Din observațiile mele, mai mult s-a manifestat pe piața românească „skimpflation” (reducerea calității produsului sau serviciului, astfel încât acesta să poată fi în continuare profitabil) ,decât shrinkflation. E mai greu să observi pe de o parte scăderea gramajelor.
Pe de altă parte nu știu câți citesc cu atenție etichetele produselor să vadă cât conținut de carne are un produs de mezelărie. Sau să vadă că la unele produse se folosește ulei de palmier în loc de ulei de floarea soarelui. Sau îndulcitori în loc de zahăr. Iar asta e o altă modalitate prin care producătorii își pot păstra profiturile”, explica într-o discuție cu HotNews oficiali din INS.
Din septembrie 2023, Carrefour își informează clienții belgieni și pe cei francezi cu privire la produsele a căror cantitate a scăzut dar prețurile au rămas la fel sau chiar au urcat (shrinkflation). Respectivele produse sunt marcate cu inscripția „« Ce produit a vu son contenant baisser et son prix augmenter«(“ Acest produs a scăzut în cantitate, dar prețul a crescut). Asta e valabil atât la cafea, cât și la chipsuri, maioneza sau băuturi. Se va indica și amploarea creșterii prețului.
Inițiativa Carrefour răspunde unei solicitări a guvernului francez, scandalizat de faptul că marii retaileri reușesc să mascheze scumpirile, reducând gramajele sau înlocuind ingredientele cu unele mai ieftine. În Franța, asociațiile de protecție a consumatorilor au luat atitudine și au denunțat aceste practici înșelătoare.
„Pentru a-și ține promisiunea de a păstra prețul legumelor la 0,99 euro, Carrefour a trecut de la un pachet de trei salate la unul cu două salate”, explică el. Același lucru este valabil și pentru sacii de cartofi, redusi „de la 1,5 kg la 1 kg”.
Potrivit retailerului, „inflația ascunsă” se referă la circa 150 de produse din cele „10.000, 20.000, 30.000” pe care le găsim pe rafturi.
Produse care ies din listă și altele care intră
Spre finalul fiecărui an o mână de oameni din cadrul Institutului Național de Statistică se reunesc și decid ce produse scot sau ce produse noi adaugă pe lista socotelii inflației. Anul acesta au intrat 42 de produse noi și au ieșit 61.
Discuțiile încep undeva prin octombrie, iar în decembrie totul e pus la punct, astfel încât noua listă pe 2023 a însemnat includerea a 16 noi produse alimentare, a 16 produse nealimentare și a 10 noi tipuri de servicii. Au fost eliminate din listă 12 produse alimentare, 29 de produse nealimentare și 20 de servicii.
Institutul Național de Statistică culege lunar cu ajutorul a 112 angajați circa 150.000 de prețuri din 7000 de magazine, dar și din piețe
Pentru cei nedeprinși cu calculul scumpirilor pe care le vedem cu toții, precizăm că Institutul Național de Statistică culege lunar cu ajutorul a 112 angajați circa 150.000 de prețuri din 7000 de magazine, dar și din piețele agroalimentare. Produsele la care statisticienii se uită sunt cele relevante pentru consum, iar ponderile lor în cadrul consumului sunt calculate pe baza Anchetei Bugetelor de Familie.
Numai că în timp, unele produse devin irelevante pentru consum și trebuie eliminate din listă, iar altele apar și se vând cu succes, devenind relevante. Mai sunt și acele produse în care produsul rămâne, dar are noi caracteristici și înglobează tehnologii noi.
Anul trecut a fost inclus de exemplu robotul-aspirator, ale căror vânzări au crescut în pandemie, făcându-l relevant. De asemenea, în ultimii ani au fost incluse pe lista produselor care intră în coșul de consum berea fără alcool și ouăle ecologice, deși nu doar despre produse e vorba.
2023 a însemnat includerea a 16 noi produse alimentare, a 16 produse nealimentare și a 10 noi tipuri de servicii
În acest an au fost eliminate 12 produse alimentare, 29 de produse nealimentare și 20 de servicii. Informațiile privind sortimentele incluse pe listă sunt confidențiale, având în vedere că acestea includ caracteristici precum marca comercială, producătorul, modelul sau tipul.
Societatea se schimbă, iar serviciile pe care le oferă sunt și ele în schimbare. Spălătoriile de tip self-service sunt un serviciu nou și relevant de pildă. Iar printre cele cu relevanță tot mai scăzută avem unele ateliere de reparații electrocasnice.
Noi am vrut să introducem aspiratoarele-robot pe listă încă de acum doi ani. Numai că nu se vindeau atât de mult
Noi avem o etapă undeva spre sfârșitul fiecărui an, etapă în care sunt implicate și direcțiile teritoriale care colectează efectiv prețurile, în care venim cu propuneri de 3 tipuri: produse noi, produse modificate sau produse pe care să le eliminăm. Urmează apoi feedbackul din partea colegilor din cele 42 de județe. Ei sunt cei care analizează și văd în piață dacă găsesc acele produse care sunt propuse, să identifice locurile în care acestea sunt la vânzare....De pildă aspiratoarele-robot. Noi am vrut să le introducem de acum doi ani. Numai că nu se vindeau atât de mult ca acum. Sigur, era și perioada pandemică, dar cert e că abia de anul trecut l-am inclus pe listă, devenind un produs din ce în ce mai folosit, mai popular, explică oficialii din cadrul INS.
Criteriile care adaugă sau cele care, dimpotrivă, elimină din listă un produs
Avem acest criteriu al observației directe. Din articole, din studiul vânzărilor online, vedem și noi noutățile care apar. Dar nu includem în listă un produs imediat ce apare. Acel produs trebuie să se regăsească la vânzare în majoritatea județelor, dacă nu în toate județele. Dacă un produs s-ar vinde doar în 2-3 capitale de județ, nu îl includem. De aceea e foarte important feedbackul venit din teritoriu.
Apoi, vin și statisticienii din cadrul direcțiilor județene cu propuneri pe baza vizitelor pe care le fac în magazine. Când văd că un produs și-a schimbat caracteristicile sau nu mai poate fi găsit deloc, aceștia transmit în Centrala INS aceste observații. Urmare a acestui schimb de propuneri, la nivelul INS se constituie un grup de analiză care se reunește, fac analize și ia decizia cu privire la lista finală a produselor alimentare, nealimentare și a serviciilor care rămân pe lista care stă la baza calculului inflației.
3
1
