Republica Moldova ar putea fi povestea de succes pentru a da viabilitate si credibilitate Parteneriatului Estic, este una dintre concluziile studiului Centrului Roman de Politici Europene, care considera ca proiectul european nu a adus imbunatatiri notabile in vecinatatea estica a Uniunii, la ceva mai bine de un an de la lansare.

Studiul analizeaza situatia fiecarei tari membra a parteneriatului estic (Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus) si modalitatea in care isi poate maximiza apartenenta la acest proiect european. In urma acestei analize, concluziile sunt urmatoarele:

• perioada trecuta de la lansarea EaP nu a adus imbunatatiri notabile in vecinatatea estica a Uniunii, pentru ca tarile membre sunt extrem de diferite atat in ceea ce priveste asteptarile lor de la UE, cat si caracteristicile

• finantarea reprezinta principala slabiciune a EaP, ea fiind inadecvata pentru scopurile propuse

• desi Comisia Europeana a mentionat complementaritatea Parteneriatului Estic cu Sinergia Marii Negre, inca nu este clar care este diviziunea muncii intre cele doua programe

• adeseori Uniunea nu face decat sa reactioneze la evenimente, fara sa aiba o strategie clara sau fermitate politica, iar CRPE sugereaza ca UE ar trebui sa fie gata sa intervina sa ajute tarile EaP sa faca fata crizelor politice si economice

• UE nu a oferit un sprijin semnificativ organizatiilor societatii civile din tarile Parteneriatului Estic - UE ar trebui sa investeasca mai mult in consolidarea capacitatii organizatiilor societatii civile din tarile EaP si sa implice in mod corespunzator organizatiile in elaborarea programului, printre altele prin finantarea adecvata a Forumului Societatii Civile

Republica Moldova poate salva parteneriatul estic

Republica Moldova si Ucraina sunt cele mai avansate tari in ceea ce priveste integrarea europeana, arata studiul, remarcand o recuperare rapida de ritm si viteza a Moldovei.

In timp ce Ucraina a fost pe primul loc pentru multa vreme, Republica Moldova vine repede din urma, fiind singura tara care si-a dezvoltat rapid relatiile cu UE pe parcursul anului trecut. In acelasi timp, procesul de democratizare pare a fi mai usor de realizat in Republica Moldova decat in alte tari EaP. Republica Moldova ar putea fi povestea de succes de care este nevoie pentru a da viabilitate si credibilitate Parteneriatului Estic.

Negocierile Republicii Moldova cu UE avanseaza mai rapid decat cele ale Ucrainei, datorita dimensiunii mult mai reduse a tarii si disponibilitatii sporite de a accepta conditiile puse de UE. Cu toate acestea, continuarea ritmului rapid al reformelor va depinde de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova din noiembrie 2010. Un eventual nou guvern comunist va reveni cel mai probabil la europenizarea de fatada caracteristica perioadei 2005-2009, atrage atentia CRPE.

In privinta liberalizarii vizelor, actualul guvern al Republicii Moldova a inceput sa implementeze reformele inainte de a i se cere aceasta de catre UE. Dialogul cu privire la vize a fost lansat oficial la 15 iunie si in septembrie sunt asteptate doua misiuni de evaluare pentru a se evalua stadiul de pregatire al Republicii Moldova in ceea ce priveste securitatea documentelor, pasapoartele biometrice si migratia ilegala. Transnistria ramane in continuare o problema pentru Moldova, chiar si din acest punct de vedere.

Guvernul Republicii Moldova se asteapta sa primeasca in aceasta toamna o foaie clara de parcurs pentru liberalizarea vizelor, dar UE nu va oferi probabil o foaie de parcurs decat dupa alegerile anticipate din noiembrie 2010.

Premierul Vlad Filat a declarat ca Republica Moldova ar putea obtine un regim fara vize in aproximativ 18 luni de la primirea foii de parcurs, dar CRPE spune ca asteptarile mai realiste sunt ca aceasta sa se realizeze in aproximativ trei ani.

Republica Moldova are in prezent economia cea mai orientata catre UE din grupul EaP. In 2009, exporturile catre UE totalizau 678,5 milioane de dolari si reprezentau peste 50% din totalul exporturilor Republicii Moldova.

In aceasta toamna vor incepe negocierile cu privire la crearea unei zone de liber schimb (DCFTA) consistente si cuprinzatoare. In timp ce guvernul Republicii Moldova se asteapta sa poata semna un acord la doi ani de la lansarea negocierilor, acestea vor dura probabil mai mult. Desi tara va beneficia ca rezultat al DCFTA, implementarea sa va costa mult. O estimare a acestor costuri vorbeste pentru Republica Moldova de o cifra de 1,1 miliarde de dolari, aproximativ 20% din PIB-ul sau pentru 2009.

In privinta Republicii Moldova, concluzia este una clara: guvernul de la Chisinau trebuie sa inteleaga ca, in ciuda dorintei sale de a primi o perspectiva clara de aderare, Parteneriatul Estic este pentru moment cel mai bun cadru disponibil si ca acesta trebuie utilizat la maximum. Totusi, pentru viitor, Republica Moldova ar trebui sa isi continue eforturile de a obtine o perspectiva de aderare si nu doar perspectiva de a fi integrata intr-o Comunitate Economica de Vecinatate, un posibil obiectiv final al Parteneriatului Estic.

Grupul extrem de eterogen de tari din Parteneriatul Estic ar putea sa dauneze Moldovei, prin asocierea cu tari precum Azerbaidjan sau Belarus, despre care nu este sigur daca se democratizeaza sau nu. Chiar daca dimensiunea bilaterala a EaP este mai importanta, asocierile informale conteaza atat pentru opinia publica din UE, cat si pentru responsabilii politici, sustine raportul.