Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului prezintă bilanțul teribil al cutremurului din 4 martie 1977 și avertizează că „un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea”.

SeismografFoto: CARLOS MUNOZ-YAGUE/EURELIOS / Sciencephoto / Profimedia

Sâmbătă, la ora 21.22, se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni.

INFP prezintă bilanțul teribil al cutremurului cu magnitudinea de 7.4 grade, care a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României. 90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri - majoritatea fiind construite în perioada interbelică.

Datele oficiale arată că:

  • 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (1424 în București)
  • 11.321 de persoane au fost rănite (7598 în București)
  • 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova
  • 32.900 de locuințe au fost avariate grav iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național
  • 200.000 de oameni au fost direct afectați, 350.00 de familii rămânând fără adăpost
  • 763 de unități industriale au fost afectate
  • 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale - 9 fiind în București, printre care clădiri ale spitalelor Floreasca și Colentina
  • 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate
  • 23 de județe au fost grav afectate

Reprezentanții INFP avertizează că „un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea”:

  • „Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea.
  • Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el - începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”.

INFP publică și Harta interactivă „Riscul seismic al Bucureștiului”.

Reprezentanții instituției precizează că „datele prezintă inevitabil o imagine parțială a situației. Pe hartă sunt trecute doar clădirile expertizate individual, cu grad ridicat de vulnerabilitate seismică, conform listei publice AMCCRS”.

Aplicația a fost dezvoltată de către Toma-Dănilă Dragoș, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).