Sâmbătă, la ora 21.22, se împlinesc 46 de ani de la cutremurul din 1977, în care au murit peste 1.500 de oameni, dintre care peste 1.400 numai în Bucureşti, iar alţi aproximativ 11.300 au fost răniţi. Deși au trecut atâția ani, nu se poate spune că Bucureștiul este mai pregătit pentru a face față unui sesim similar. În primul rând nu știm câte clădiri au risc seismic, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit. Apoi, nu au fost consolidate nici despre care se știe clar că au probleme. Primăria Capitalei are deschise doar trei șantiere de consolidare, deși pe listă figurează peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri.

București Foto: HotNews.ro / Catiușa Ivanov

Primăria Capitalei are în curs de consolidare doar trei clădiri cu risc seismic. Este vorba despre imobilele de pe strada Bărăției 50, bd. Regina Elisabeta 29-31 și Blănari 14. Anul acesta ar mai urma să înceapă lucrările la imobilele de pe str. Boteanu 3A-3B, Mătăsari 22 și Lipscani 70-75, plus la cele 6 imobile lăsate în diverse stadii de execuție de administrația Firea, a declarat recent pentru HotNews.ro Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. ​Anul acesta se vor finaliza lucrările la Bărăției 50, aflată acum la 30% stadiu de execuție, a mai spus directorul AMCCRS.

Asta, în condițiile în care Bucureștiul are peste 2.400 de clădiri cu risc seismic. Dar aceasta nu ar fi cifra reală, deoarece nu a fost expertizat tot fondul construit, specialiștii estimând că ar fi vorba de fapt despre circa 20.000 de imobile cu risc seismic. În total, în ultimii 30 de ani, în București s-au consolidat 30 de clădiri.

De ce s-a blocat programul de consolidare al Primăriei Capitalei în mandatul lui Nicușor Dan

În mandatul Gabrielei Firea au început șantierele de consolidare la 12 imobile (Blănari 2, 6, 8, 10; Franceză 30, Spătarului 36, Știrbey Vodă 20, Biserica Enei 14, Vânători 17, Victoriei 22-24, Kogălniceanu 30, Luchian 12 C). Până la alegerile din septembrie 2020, la 4 dintre ele lucrările au fost finalizate (Blănari 6, 8, 10, Spătarului 36), dar nu aveau recepția făcută. Restul erau în diverse faze de execuție. Lucrările erau executate de Compania Municipală Consolidări.

După alegeri, noul primar general, Nicușor Dan, a început desființarea companiilor municipale, iar în acest context, dar și din cauza neregulilor găsite, soldate cu mai multe plângeri penale, șantierele de consolidare au fost blocate.

În martie 2021, situația șantierelor de consolidare era următoarea și așa a rămas până acum:

  • Blănari 6,8,10, Spătarului 36 - au fost terminate lucrările, erau în faza de recepție la terminarea lucrărilor
  • Franceză 30 - 95%
  • Biserica Enei 14, Blănari 2, Știrbei Vodă 20 - lucrările de consolidare erau executate în proporție de 60-70% nu sunt reazilate instalațiile și componenta de arhitectură la interior, sau tâmplăria
  • Vânători 17 - 70%
  • Calea Victoriei 22-24 - 10% doar fațada făcută și golită clădirea la interior;
  • bd. Kogălniceanu 30, Pictor Ștefan Luchian 12C - 10%
  • Șelari 22, Mătăsari 44, Lipscani 75, Lipscani 70, Franceză 52, Baltagului 17, Blănari 14, Bărăției 50, Alexandru Beldiman 1, Academiei 3-5, Gheorghe Magheru 27 - în proiectare.

În ultimii doi ani au mai fost deschise două șantiere de consolidare, pe Bărăției nr. 50, care este la 30%, și pe Blănari 14, deschis în urmă cu câteva zile.

În 2021 și 2022, Primăria Capitalei a mai lucrat la consolidarea, reabilitarea, extinderea şi restaurarea faţadei imobilui Bd. Regina Elisabeta nr. 29-31, sector 5, șantier început tot în timpul administrației Firea, dar neterminat. Aici s-a putut lucra deoarece constructorul nu este o companie municipală, ci o societate privată, iar contractul nu este prin AMCCRS, ci direct la municipalitate. De la începerea lucrărilor, pe data de 28.09.2018, până la data ultimului ordin de sistare a execuției lucrărilor, respectiv data de 07.12.2022, s-a realizat 54% din lucrare. Deocamdată lucrările sunt sistate deoarece este în curs de emitere o nouă autorizație de construire.

Din șantierele vechi, contactat de HotNews.ro, directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a declarat că s-a finalizat doar recepția la imobilul de pe strada Spătarului 36, iar proprietarii s-au mutat acasă. La restul imobilelor unde lucrările sunt gata, recepția urmează să fie făcută în următoarele săptămâni.

„La Spătarului 36 s-a făcut recepția, imobilul ne-a fost predat, oamenii s-au mutat. La Blănari 10 avem recepția programată pe 17 februarie, la Blănari 6-8 avem pregătite documentele pentru recepție, urmează să facem procedura. Nu s-au făcut recepțiile până acum pentru că nu erau armonizate documetele din spate, recreată cartea tehnică”, a explicat Răzvan Munteanu.

Imobil consolidat pe strada Spătarului 36

Cele mai mari probleme au fost la cele 8 șantiere aflate în diverse stadii de execuție deoarece Compania Municipală Consolidări, fostul constructor, nu a vrut să predea imobilele către AMCCRS.

„Dacă la alte companii procedura de intrare în faliment a fost mai ușoară și mai rapidă, la Compania Municipală Consolidări nu a fost așa. Aici administratorul judiciar - Expert insolvență - ne-a tot blocat. De exemplu, din august 2022 a refuzat predarea imobilelor deși contractele au fost denunțate în instanță. Abia acum se face predarea pentru a putea face restul de executat. Am pierdut luni bune. Ne cer niște bani în plus deși documente justificative nu există”, a explicat Munteanu.

După rezolvarea acestui blocaj, lucrurile intră în normal spune Munteanu și se vor relua șantierele la cele rămase în diverse stadii de execuție.

„Avem constructor contractat la Biserica Enei 14 și Știrbei Vodă 20. Așteptăm să primim și Franceză 30, Vânători 17, Blănari 2 de la Expert Insolvență. Anul acesta vom redeschide șantierele la toate aceste imobile aflate în diverse stadii de execuție”, a explicat Răzvan Munteanu.

Anul acesta vor începe și mai multe șantiere noi, spune conducerea AMCCRS.

„În afară de strada Blănari 14, mai avem în evaluare ofertele pentru desemnarea constructorului pentru consolidarea imobilelor de pe str. Boteanu 3A și 3B. Estimăm că lucrările vor începe în două luni. Tot în 2023 vor începe lucrările la Mătăsari 22, Lipscani 70-75 și punerea în siguranță a Hanului Solacolu”, spune Munteanu.

Hanul Solacolu aflat în paragină

Și anul trecut, reprezentanții Primăriei Capitalei promiteau că vor începe lucrările la șantierele blocate, dar și la imobile noi - strada Blănari 14, Boteanu nr. 3A-3B, Calea Victoriei nr 101, B-dul Nicolae Bălcescu 32-34, bd. Carol I nr. 63 - dar nu au început. Rămâne de văzut ce se va întâmpla anul acesta.

Un raport al Curții de Conturi arată dezastrul în caz de cutremur

Efectele unui cutremur major în București ar putea fi cu mult mai mari decât cele estimate de autorități. Un raport de audit al experților Curții de Conturi de anul trecut, despre care Hotnews.ro a scris aici, relevă posibilitatea unei crize de mari proporții în Capitală în cazul unui seism de calibrul celui din 1977 sau mai puternic.

Documentul oficial remarcă dezinteresul autorităților și toate disfuncționalitățile sistemului de management al riscului de cutremur.

În primul rând, numărul clădirilor în pericol de prăbușire ar putea fi mult mai mare, multe spitale ar putea colapsa, nu există rezerve de sânge și medicamente, forțele de intervenție nu sunt suficiente, și, deși există un sistem de alarmare timpurie pentru a se putea securiza infrastructura critică și opri gazele și curentul, de exemplu, nimeni nu a fost interesat de el. (Citește AICI raportul privind eficiența și eficacitatea programelor și măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenției și înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul București)

Deși există o listă a clădirilor care sunt în pericol în caz de cutremur, aceasta nu este însă completă. Și așta pentru că pur și simplu nu s-a făcut până acum o inventariere și o evidență a clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București.

„A fost constatată, de asemenea, lipsa unei proceduri care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în Listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. În acest sens, evidența gestionată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are la bază documentații depuse de către beneficiarii respectivelor clădiri, neexistând o evidență a tuturor clădirilor neexpertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic. Prin urmare, lista nu este exhaustivă. Implicațiile sunt grave, dat fiind că aceste clădiri pot pune în pericol viața și sănătatea persoanelor în situația producerii unui seism, chiar și unul moderat ca intensitate”, se artă în raport.

La nivelul Primăriei București, se notează în document, nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică din Capitală și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.

O zonă critică a fost identificată la nivelul spitalelor. Potrivit documentului o treime dintre spitalele din București administrate de către Ministerul Sănătății sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. „Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, notează experții Curții de Conturi.

Astfel, din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic.

Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I. Acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Au fost identificate, de asemenea, deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice, barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița.

„Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 8، MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii” se arată în document.

23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai gravă.

Conform specialiştilor, seismul reprezintă factorul de risc major pentru București.

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi "avarii semnificative". Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la "nivel de colaps parţial sau total".

În cazul unui seism puternic pot muri peste peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, arată același document.

  • "Numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile de scenariu date (cutremur similar celui din 1977) este de ordinul a 23.000.
  • Dintre acestea, circa 50% sunt clădiri de înălţime P +1, din materiale de slabă calitate, peste 40% sunt P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar circa 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie", se menționează în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022 realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.

​Câte clădiri cu risc seismic I și II ar avea România

Două treimi din suprafaţa României este expusă riscului de cutremur de diverse grade, iar în ceea ce priveşte clădirile expertizate în grad risc I şi risc II, respectiv pe vechea clasificare asimilate riscului I şi risc II, din datele pe care le deţine Ministerul Dezvoltării sunt în total 2.687 de clădiri cu risc seismic I şi II, respectiv asimilate acestor grade de risc seismic, declara ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Noi condiții pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic

Imobilele cu risc seismic vor fi consolidate cu bani de la stat, iar proprietarii nu vor trebui să scoată niciun leu din buzunar dacă nu le vând timp de 25 de ani. Dacă totuși vor să-și vândă proprietatea înainte de acest termen, ei trebuie să achite costul consolidării. Asta prevede o lege care a intrat în vigoare la finalul lunii iulie 2022, iar normele de aplicare au fost publicate abia la începutul acestui an.

Legea 212/2022 prevede lansarea unui program care să se desfășoare pe parcursul a patru ani pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.

Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme.

După consolidarea cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință și timp de 10 ani în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare.

Normele de aplicare au fost publicate la începutul acestui an.

Pe vechea legislație, finanțarea lucrărilor era asigurată de Guvern și Primărie, dar proprietarii aveau obligația să restituie banii în 25 de ani, în rate egale fără dobândă. Persoanele fizice, care aveau veniturile pe membru de familie sunt sub salariul mediu net pe economie erau scutite de la plata ratelor.

De ce nu a funcționat până acum programul de consolidare

Principala problemă o reprezintă legislația. Mai exact, legea prevede acordul tuturor proprietarilor pentru înscrierea în programul de consolidare. Astfel că, dacă un singur proprietar nu este de acord, că nu vrea, nu înțelege sau nu este interesat, clădirea nu poate fi consolidată. O altă problemă este că legea permite proprietarilor să închirieze apartamentele sau spațiile comerciale din aceste clădiri, astfel că nu sunt interesați să le consolideze fiindcă nu ei își pun viața în pericol și imobilul este o sursă de venit. Chiriașii fie nu știu, fie sunt bucuroși că au găsit un apartament situat într-o zonă bună la un preț mult mai mic.

Soluțiile pentru deblocarea programului ar fi eliminarea prevederii care obligă obținerea acordului tuturor proprietarilor și interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile cu bulină.

O altă problemă este birocrația și incapacitatea Primăriei Capitalei de a rezolva problema, dar și lipsa locuințelor de necesitate, unde se pot muta locatarii din blocurile aflate în consolidare.

Mai exact, lipsa transparenței la selectarea constructorului, alegerea unui constructor care nu a putut finaliza lucrările la timp sau întinderea lucrărilor și pe o perioadă de 10 ani, au dus la descurajarea proprietarilor să se înscrie în programul de consolidare.

În noiembrie 2015, imediat după tragedia de la Colectiv, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice funcționarea de spații publice în clădirile cu bulină.

"Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea (Spații publice cu altă destinație decât cea de locuința - spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare), care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei, împreună cu măsură interzicerii emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauza de către autoritatea administrației publice locale competențe.", se arată în lege.

Din păcate, această prevedere nu este strict respectată.