Procurorul general Gabriela Scutea a reclamat, marţi, un deficit de resurse umane în parchete, spunând că există două astfel de instituții în țară care funcționeză fără niciun procuror, în timp ce alte parchete au un singur post ocupat. „Factorul decisiv care a influenţat rezultatele activităţii îl reprezintă dinamica de resurse umane”, a declarat Scutea la bilanțul instituției.
Potrivit bilanţului de activitate al Ministerului Public prezentat de Scutea, în anul 2022 şi-au încetat activitatea 277 procurori - 256 s-au pensionat, 17 procurori au fost numiţi judecător, trei au demisionat, iar un procuror a fost condamnat.
Ea a spus că la 31 decembrie 2022 gradul de ocupare a posturilor de procuror era de 74,19%, faţă de 79,48% la finalul lui 2021.
- „Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că Ministerul Public a pierdut din bagajul de experienţă, prin eliberarea din funcţie a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte.
- 277 de procurori eliberaţi din funcţie reprezintă aproape dublu faţă de 2020 (140) şi +65% faţă de 2021 (168). Raportul net eliberări din funcţie / numiri în funcţie pe totalul intervalului 2020-2022 este 2,07 : 1”, a mai spus procurorul general, conform News.ro.
Conform acesteia, există mai multe unităţi de parchet care funcţionează aproape constant cu schema incompletă, uneori şi la jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul posturilor prevăzute.
Scutea a prezentat situaţii care arată „incapacitatea instituţională”:
- zero procurori la Parchetul Judecătoriei Măcin şi la Parchetul Judecătoriei Însurăţei,
- 2 procurori stagiari la Parchetul Strehaia, fără un procuror definitiv coordonator de stagiu,
- 12 parchete au avut, pe perioade mai scurte sau mai extinse, un singur post ocupat
- gradul global de ocupare la Parchetul Curții d Apel Galaţi - 50,36%.
În ceea ce priveşte gradul de ocupare a funcţiilor de conducere, la sfârşitul anului 2022, din totalul de 652 de funcţii prevăzute în Ministerul Public, erau ocupate efectiv 277, iar 312 posturi de conducere erau ocupate prin delegare.
De asemenea, dintr-un număr total de 254 posturi de specialişti prevăzute în statele de funcţii şi de personal aprobate prin ordinul ministrului Justiţiei, au fost ocupate 219 posturi, iar 35 posturi au rămas vacante.
Media privind numărul persoanelor trimise în judecată este de 327 la 100.000 de locuitori
Statisticile realizate de Ministerul Public privind activitatea procurorilor la nivel naţional în cursul anului 2022 arată că rata de trimitere în judecată se menţine, în ultimii ani, la un nivel relativ constant, respectiv o medie 300-330 de persoane trimise în judecată la 100.000 de locuitori. Datele Parchetului General arată că fenomenul dominant în ceea ce priveşte infracţionalitatea îl reprezintă faptele contra siguranţei publice, peste 40% dintre inculpaţi fiind acuzaţi de comiterea unor astfel de infracţiuni.
Conform concluziilor conducerii Ministerului Public, faptele penale care încalcă siguranţa publică reprezintă un fenomen în creştere la nivel naţional.
- „Ne confruntăm cu un fenomen în creştere, deloc complex, dar în privinţa căruia efectul de prevenţie generală şi specială nu se produce.
- Inculpaţii trimişi în judecată pentru infracţiuni contra siguranţei publice reprezintă 41,7% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată”, arată procurorul general Gabriela Scutea în Raportul de activitate pentru anul 2022, prezentat marţi.
Potrivit acesteia, începând din anul 2019, aceste infracţiuni au depăşit 40% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată.
- ”Este necesar ca soluţionarea acestor cauze să se urgenteze, pentru a înlătura percepţia din societate nu i s-a întâmplat nimic, deşi a comis o infracţiune”, a mai afirmat Scutea.
Conform Raportului, ponderea persoanelor trimise în judecată la 100.000 de locuitori, considerată a fi ”un indicator relevant pentru evaluarea adecvării urmăririi penale”, se menţine la un nivel comparabil cu anii anteriori.
Astfel, în anul 2022 au fost trimise în judecată 327 de persoane la 100.000 de locuitori, în condiţiile în care în 2021 au fost deferiţi justiţiei 328 de inculpaţi la 100.000 de locuitori, iar în anul 2020 indicatorul a fost de 310 la 100.000 de locuitori.
”Obiectivul anului 2022 a fost să recuperăm integral scăderea produsă în anul 2020, reperul fiind anul 2019. Eforturile noastre au dat rezultat în proporţie de 97%. Au crescut nesemnificativ cauzele de soluţionat, fiind nou intrate 615.057 de cauze; cauzele soluţionate au avut o creştere mai bună faţă de anul anterior (+1,6%). Rata de soluţionare a cauzelor a variat faţă de anul 2021, de la 66% la 45% [PCA], de la 38% la 37% [PT], respectiv constantă la 29% [PJ]. Indicatorul specific PCA se explică prin preluarea conform Legii nr.49/2022 a cauzelor fostei SIIJ, ceea ce a influenţat atât indicatorul ratei de soluţionare, cât şi pe cel al operativităţii”, se arată în raportul de activitate al Ministerului Public.
Documentul precizează, de asemenea, că numărul cauzelor soluţionate cu trimitere în judecată a scăzut cu 1,9%, iar numărul inculpaţilor trimişi în judecată a scăzut cu 1%, în timp ce ponderea cauzelor în care s-a dispus trimiterea în judecată s-a menţinut în marja din anii anteriori.
”Aceste rezultate conduc la o analiză extinsă, pentru a identifica circumscripţiile care au avut creşteri ale indicatorilor, cele la care indicatorii au scăzut, pentru a stabili cauzele şi măsurile pentru viitor. În evaluare globală, aceste fluctuaţii ale rezultatelor nu intră într-o zonă de îngrijorare şi trebuie puse în ecuaţie cu toţi factorii care au contribuit şi influenţat acţiunea MP în 2022”, a transmis conducerea instituţiei, conform News.ro.
1
2
