Planul elaborat de Comisia Europeană pentru protejarea pădurilor din UE prevede folosirea unor tehnologii de ultimă generație pentru monitorizarea defrișărilor și stipulează folosirea datelor geospațiale în coordonare cu monitorizările la sol.
Executivul UE afirmă că este necesară colectarea mai multor date „de calitate superioară și comparabile” privind pădurile europene și modul în care acestea sunt gestionate.
„În prezent, nu există cerințe de raportare cuprinzătoare, iar planificarea forestieră este insuficientă”, afirmă Comisia Europeană, precizând că planul propus ar permite gestionarea în mod coordonat a pădurilor și ar oferi o imagine de ansamblu asupra multifuncționalității pădurilor din UE.
Comisia a anunțat de asemenea că va propune un cadru juridic al UE privind observarea pădurilor, precum și raportarea și colectarea de date referitoare la acestea, care să permită compararea, în mod cuprinzător, a situației generale, a evoluției, a gestionării și a utilizării pădurilor și a resurselor forestiere din UE.
„Cadrul va utiliza tehnologiile de teledetecție și datele geospațiale integrate cu monitorizarea la sol, ceea ce va îmbunătăți acuratețea monitorizării, și va include totodată planuri strategice în domeniul forestier care vor fi elaborate de autoritățile naționale competente sau, după caz, de autoritățile regionale, pe baza unei structuri și a unor elemente generale comune”, afirmă un comunicat remis de aceasta.
Oficialii de la Bruxelles amintesc că sistemul de informare privind pădurile din Europa (FISE) este punctul unic de înregistrare a datelor și a informațiilor menite să sprijine politicile din domeniul forestier din Europa și că acesta „contribuie deja la monitorizarea pădurilor europene pe baza datelor și a informațiilor colectate din statele membre ale UE și SEE (n.r. Spațiul Economic European”.
„Noul cadru de monitorizare a pădurilor din UE va consolida și mai mult FISE și se va baza pe infrastructura acestuia”, susține Comisia Europeană.
„Echilibru clar al competențelor”
Aceasta afirmă de asemenea că există un echilibru clar al competențelor între UE și statele membre în ceea ce privește pădurile și că UE partajează cu statele membre o serie de competențe, inclusiv în ceea ce privește pădurile, clima, mediul și agricultura, pe care le-a exercitat cu respectarea principiului subsidiarității.
„Încă din 1999, Curtea de Justiție a UE a confirmat faptul că protecția pădurilor intră sub incidența temeiului juridic al UE în materie de mediu. Comisia și-a exercitat această competență privind pădurile și silvicultura în mai multe cazuri, printre exemple numărându-se Directiva Habitate, Regulamentul privind lemnul, Regulamentul privind utilizarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura – în cadrul politicii privind clima – și Directiva privind energia din surse regenerabile”, afirmă executivul blocului comunitar.
„În exercitarea acestor competențe, Comisia lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile competente ale statelor membre și cu toate părțile interesate, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității” mai afirmă aceasta.
Presa maghiară l-a citat pe ministrul român al Mediului, Tánczos Barna, afirmând că acesta s-ar număra, alături de oficialii din Ungaria și din alte 9 state, printre semnatarii unei scrisori în care este contestată strategia Bruxelles-ului privind gospodărirea pădurilor, după ce a fost dat publicităţii proiectul promovat de vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Pactul verde european.
El aduce ca argument faptul că „sistemul de gospodărire a pădurilor din România este bine reglementat şi sever”.
Comisia Europeană a contrazis luni afirmațiile făcute de Tánczos Barna în presa maghiară potrivit cărora strategia UE privind pădurile nu ar fi fost dezbătută cu statele membre.
„S-a organizat o consultare publică deschisă prin intermediul site-ului web al Comisiei Europene, în toate limbile oficiale ale UE, primindu-se peste 19.000 de răspunsuri. De asemenea, au avut loc consultări specifice cu autoritățile competente ale statelor membre ale UE responsabile, cu ONG-urile, cu mediul academic și cu organizațiile internaționale”, arată luni Executivul European.
Citește și:
