Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că joi va trimite Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un proiect de desfiinţare a controversatei Secţii de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), pentru obținerea unui aviz în acest sens. El a spus că ar vrea ca proiectul de desființare a secției speciale să fie adoptat de Parlament cel târziu la sfârșitul lunii martie.

HotNews.roFoto: Hotnews

Stelian Ion a afirmat, într-o conferință de presă, că din proiectul iniţial de lege a fost păstrată doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, fiind eliminate celelalte articole care se refereau la aşa-zisele "super-imunităţi" ale judecătorilor şi procurorilor, care "nu îşi aveau locul" în acest proiect. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM.

• "(...) În cursul zilei de astăzi vom trimite către CSM proiectul. Vreau să vă fac precizarea că, din proiectul iniţial de lege, am păstrat doar partea referitoare la desfiinţarea SIIJ, eliminând celelalte articole care se refereau la aşa-zisele super-imunităţi ale judecătorilor şi procurorilor, pe care nici aceştia nu le ceruseră şi care, din punctul meu de vedere, nu îşi aveau locul în acest proiect de lege.
• Am avut o colaborare bună cu CSM până în prezent, am obţinut acele avize şi sunt optimist că şi pe viitor se va întâmpla acelaşi lucru şi vom obţine un aviz din partea CSM pe acest proiect de lege", a declarat Stelian Ion.

Proiectul pentru desființarea SIIJ trebuie avizat mai întâi de către CSM, apoi aprobat de către Guvern, după care va fi depus în Parlament.

Stelian Ion a spus că ar vrea ca până la sfârşitul lunii martie, cel târziu, să fie adoptat acest proiect şi "să intrăm în normalitate".

• "Este un termen pe care îl consider rezonabil şi care poate fi îndeplinit, dar nu ţine numai de instituţia noastră. Noi ne vom face treaba cu celeritate să spun aşa, va ţine şi de Parlament, însă vă pot spune că avem o colaborare bună cu Parlamentul şi sunt convins că lucrurile vor merge accelerat şi acolo".

Ministrul Justiției a mai spus că tot joi va trimite GRECO un răspuns în care va preciza că desființarea SIIJ este prioritate stabilită prin programul de guvernare.

Epopeea Secției speciale, promisiunile și scuzele lui Predoiu

În 27 decembrie 2019, Guvernul Orban a adoptat un Memorandum prin care se propunea desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Cătălin Predoiu susținea că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului său.

• "Această secţie a fost compromisă prin însuşi actul de înfiinţare. Textele de lege care o organizează au fost compromise din start, i-au stabilit o competenţă care, practic, paralizează activitatea ei. Nu funcţionează cu o astfel de competenţă alocată strict magistraţilor în care să se investigheze orice faptă comisă de magistraţi – corupţie sau necorupţie – de această secţie cu 15 procurori.
• Nu mai spun portiţa care s-a deschis şi prin care acum se pot tergiversa o serie de cauze prin simple plângeri împotriva magistraţilor, cauze care sunt în diverse locuri din ţară unde secţia nu poate să ajungă”, a declara Cătălin Predoiu în 9 decembrie 2019 la B1 TV, potrivit Agerpres.

În 4 februarie 2020, Ministerul Justiției a pus în dezbatere un prim proiect de lege privind desființarea Secției de anchetare a magistraților.

Proiectul prevedea și modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că acțiunea penală în cazul unui judecător sau procuror poate fi începută doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general, iar trimiterea în judecată a magistraților se încuviințează de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu propunea prin acest proiect și modificarea Legii 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

• "Art. 1 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
• (2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora", prevede proiectul de lege pus în dezbatere în urmă cu aproape 3 luni.
  
  
• "Este o prioritate pe care noi vrem să o îndeplinim, nu să o vedem respinsă de o majoritate ostilă. Trebuie să avem în vedere şi contextul în care lansăm acest proiect şi să ne asigurăm că traiectul său este unul prin avizare, aşa cum ne dorim, în sensul adoptării sale şi nu al respingerii", spunea Cătălin Predoiu cu o zi înaintea publicării acestui proiect.

Desființarea SIIJ este prevăzută și în proiectele de lege de reparare a celor trei legi ale justiției modificate în Parlament de către PSD-ALDE, proiecte puse în dezbatere de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu în luna septembrie a acestui an.

La finalul mandatului, Predoiu a susținut că nu a desființat Secția Specială pentru că nu ar fi avut o majoritate care să voteze proiectul în Parlament.

Șapte încercări eșuate de numire a Adinei Florea la șefia SIIJ

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și a devenit operațională în 23 octombrie 2017. Are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.

Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.

Lia Savonea, fostul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale. Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM Lia Savonea de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.

Criticile CE

Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.

Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor legilor justiției, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.