Celebrul pelerinaj de la Iași de sărbătoarea Sfintei Parascheva se apropie, iar autoritățile au susținut că, în contextul pandemiei de COVID-19, vor fi luate măsuri fără precedent și impuse reguli în încercarea de a elimina aglomeraţia şi implicit riscul ca oamenii să se infecteze. Numărul cazurilor de COVID-19 crește alarmant de la o zi la alta, iar Iașiul se află în topul județelor cu cele mai multe îmbolnăviri zilnice, însă Mitropolia Iașiului spune că "este greu să le spui acum oamenilor să nu atingă racla sau să nu se închine": "Nu putem spune că sfintele moaşte pot face rău cuiva".
În săptămânile dinaintea pelerinajului, peisajul Iaşiului arată cum se poate mai neprimitor pentru potenţialii zeci de mii de pelerini: spitalele sunt pline până la refuz de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, Iaşiul este pe prima poziţie în topul infectărilor din ţară, în urma Bucureştiului, şi mesajele trimise de la autorităţi sunt din ce în ce mai dure, scrie Ziarul de Iași.
Sute de pelerini s-au închinat deja la moaște
Încă din acest weekend, câteva sute de pelerini au fost deja în grup organizat şi s-au închinat la Mitropolie, la moaştele Sfintei Parascheva.
Reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei au precizat pentru "Ziarul de Iaşi” că speranţa lor este ca oamenii să asculte de îndemn şi să vină mai din timp, mai ales că moaştele Sfintei vor fi scoase într-o procesiune şi amplasate pe baldachinul împodobit cu flori încă de joi, 8 octombrie. De altfel, baldachinul este deja ridicat, asamblat şi urmează să fie împodobit zilele următoare de aceeaşi familie Buştei, care vine an de an de la Bucureşti cu o camionetă plină de flori. Baldachinul este amplasat în acelaşi loc ca în fiecare an, pe platoul din spatele Catedralei Mitropolitane, spre Facultatea de Teologie Ortodoxă, însă asemănările faţă de anii anteriori se opresc aici.
La rând în șir indian
Anul acesta, Mitropolia a decis ca pelerinii să intre şi să stea la rând în şir indian, chiar dacă sunt din aceeaşi familie, cu respectarea măsurilor de protecţie impuse - purtarea măştii, dezinfectarea mâinilor la intrarea la rând şi, periodic, pe traseu, cât şi păstrarea unei distanţe fizice de minimum 1,5-2 metri.
"Le-am adresat rugămintea, chiar dacă sunt membri din aceeaşi familie, să stea câte unul în rând, exceptând situaţiile în care o anumită persoană are nevoie de sprijinul cuiva care are probleme de deplasare şi atunci poate are nevoie de sprijin. Am cerut ca fiecare să poarte mască pe faţă, având conştiinţa că poată să asigure o protecţie - e la fel ca centura de siguranţă în maşină, chiar dacă nu te asigură că vei scăpa în caz de accident, îţi poate fi de folos în multe situaţii”, a explicat preotul Marian Timofte, implicat în procesul de organizare.
Una dintre principalele măsuri luate, sub îndrumarea Jandarmeriei, este crearea unui culoar şerpuit, în parcarea dintre Facultate şi Catedrala Mitropolitană, pe modelul cozii de la aeroport, care să poată ţine în zona respectivă 700 - 800 de persoane, chiar dacă se află în şir indian, una în spatele celeilalte.
Jandarmii au început deja să instaleze gardurile, astfel încât culoarele ce şerpuiesc să aibă o distanţă de măcar doi metri între ele.
O altă sugestie a Primăriei se dovedeşte greu de implementat. Într-o şedinţă comună, reprezentanţii administraţiei locale au impus crearea unui culoar separat pentru persoanele care sunt mai vulnerabile în faţa infecţiei cu COVID-19.
"Nu putem spune că sfintele moaşte pot face rău cuiva"
Reprezentanţii Mitropoliei atrag însă atenţia asupra faptului că mulţi oameni vin şi pentru ideea de a sta la coadă, de căinţă în aşteptarea închinării, astfel încât aceştia s-ar putea să se aşeze la coadă în ciuda existenţei acestui culoar separat de acces.
O altă îngrijorare ţine de lungimea cozii: în anii trecuţi, în maximum 3 kilometri de coadă încăpeau câteva zeci de mii de persoane, iar acum, cu distanţarea fizică şi aşezarea în şir indian, într-un kilometru nu pot încăpea mai mult de câteva sute de persoane.
O problemă cu care se confruntă reprezentanţii Mitropoliei este despre atingerea raclei cu tot felul de obiecte, bagaje personale, pe care le aduc de acasă şi le apropie de racla cu moaştele Sfintei Parascheva. "Riscăm să cădem într-o zonă a superstiţiilor, cu atât mai puţin s-ar potrivi în acest context epidemiologic”, a mai spus preotul Marian Timofte.
Mitropolia Iașiului spune însă că "este greu să le spui acum oamenilor să nu atingă racla sau să nu se închine": "Nu putem spune că sfintele moaşte pot face rău cuiva".
"Este greu să le spui acum oamenilor să nu atingă racla sau să nu se închine, nu putem spune că sfintele moaşte pot face rău cuiva. Modul în care îşi manifestă credincioşii evlavia este foarte puţin controlabil, este greu să îi spui omului ce să facă. Este o zonă emoţională, fiecare îşi manifestă cinstirea la racla sfintei aşa cum simte, unii doar se închină, aţii pun şi mâna, alţii ating creştetul. Racla este curăţată periodic, plexiglasul la fel, tot ce ţine de vulnerabilitate suntem pregătiţi să luăm cele mai bune măsuri”, a explicat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
"Sfințenia nu este contagioasă"
Mitropolia Moldovei și Bucovinei a transmis, de asemenea, și alte precizări.
"Sfințenia nu este contagioasă. Pelerini sau nu, de aici înțelegem două lucruri. Primul: ceea ce este sfânt nu se află sub puterea stricăciunii, a răutății, a bolilor. Dimpotrivă. Cele sfinte sunt pentru creștini izvor de vindecare, de mângâiere, de întărire. Nu de azi, de ieri, ci de două milenii. Al doilea: de sfințenie nu te poți „molipsi”. Atingerea mecanică, atitudinea superstițioasă nu ajută. E nevoie și de o credință care, mai devreme sau mai târziu, să se vădească în fapte bune, bineplăcute lui Dumnezeu și în folosul oamenilor. Așadar, e nevoie de discernământ și de evlavie înțeleaptă. Mai ales în aceste vremuri grele”, a declarat pr. Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Iașilor.
4
14
