Ambasadorul României la Berlin Emil Hurezeanu a declarat, într-un interviu pentru Deutsche Welle, legat de situația românilor din străinătate care nu au putut să voteze duminică, deși au stat la cozi interminabile, că era absolut necesar transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, așa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secții cu mai mulți membri ai comisiei, timp de două zile. "Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puțin dublu pentru fiecare alegător". El crede că a fost ultimul avertisment, foarte dramatic și foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală. După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate, mai spune Hurezeanu.

Emil HurezeanuFoto: Arhiva personala

Emil Hurezeanu a spus că votul din 26 mai a fost unul complex, combinat între alegeri europarlamentare și un referendum, ceea ce, tehnic vorbind, a presupus o dublare, poate chiar triplare, a timpului alocat exprimării votului.

Despre cozile imense de la secțiile de votare din străinătate:

• "Dacă votul din 2016 a avut propria sa legislație și acolo a fost acceptat votul prin corespondență, atunci exista și un număr mai mare de ștampile, de personal, de cabine de vot. De această dată, n-au existat decât cel mult șase cabine de vot, cel mult șase ștampile, în fiecare secție. Pe de altă parte, în raport cu alegerile prezidențiale din 2014, cele parlamentare din 2016 și referendumul pentru familie din 2018, numărul secțiilor de vot s-a dublat, la nivelul întregii Diaspore. Eu în Germania am cerut și am obținut de cinci ori mai multe secții, ajungând la 25 de secții față de cinci secții de votare în 2014, în mai multe orașe.

• Dacă numărul alegătorilor în România la secțiile de votare propriu-zise este cunoscut, pentru că este vorba despre locuitorii pe litere alfabetice arondați secției respective, în diaspora numărul alegătorilor nu este cunoscut. Iar numărul lor a crescut mereu. Între timp, doar în Germania sunt peste 700 de mii de românce și români, cu 200 de mii mai mulți față de 2014, primul an al accesului pe piața muncii în UE a cetățenilor români.
  
  
• Fac parte din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21 până la ora 23. Am cerut acest lucru insistent conducerii ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Acestor solicitări nu li s-a dat curs. S-a solicitat de asemena o ordonanță de urgență, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorală. Ordonanța de urgență putea fi semnată doar de către primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe că punerea în aplicare a acestei ordonanțe presupune cel puțin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabilă.
  
  
• Era absolut necesară transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, așa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secții cu mai mulți membri ai comisiei timp de două zile. Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puțin dublu pentru fiecare alegător.
  
  
• Cu câteva ore înainte de sfârșitul zilei, în jurul orei 15-16, am vorbit personal cu cetățenii din coada din fața ambasadei, întinsă de-a lungul a câteva sute de metri.
  
  
• Am deschis ambele porți ale ambasadei, deci și consulatul propriu-zis, care comunică cu sălile mari și obținând înțelegerea oamenilor care, la un moment dat, și-au pierdut răbdarea și deveniseră din ce în ce mai nervoși, am reușit să formez cozi în interiorul ambasadei, lărgind spațiul fizic și spațiul legal care mi-a dat dreptul apoi să închid votul în condiții normale. Chiar dacă la ora 21:30, în mod automat, tabletele care înregistrau și validau voturile, a căror coordonare s-a făcut de la București de către BEC și STS, și-au întrerupt activitatea, fără să fim anunțați.
  
  
• Cred că a fost ultimul avertisment, foarte dramatic și foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală, o nouă legislație a votului, mai modernă, mai flexibilă, mai adaptată dificultăților ad-hoc. Trebuie să existe votul prin corespondență, votul electronic, votul prin preanunțare".

El a mai spus că după votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate. "Datorăm respect, și acum scuze, compatrioților noștri din Diaspora. Sunt între cei mai bravi români și practicanți europeni și, în orice caz, principalii investitori străini în România. Dreptul lor constituțional de vot este mai puternic decât arcanele unei legislații electorale fixiste și, uneori, inspirate de interesele mai vechi și mai noi, eventual egoiste, ale clasei politice românești post-decembriste".