Referendumul pe justiție din 26 mai nu poate fi validat, pentru că induce nevoia unor schimbări constituționale, iar acest lucru nu este posibil, a susținut, la RFI, eurodeputata ALDE Norica Nicolai, candidată la un nou mandat în PE.

HotNews.roFoto: Hotnews

”ALDE consideră că acest referendum este unul electoral, el antrenează modificări legislative. Sunt două decizii ale CCR care ne spun că nu este de admis un referendum care va duce la modificarea Constituției, pentru că acolo Constituția și legile reglementează o altă procedură. Rămâne la latitudinea fiecăruia să prezinte și să voteze cu DA sau NU la acest referendum”, a susținut Nicolai.

Norica Nicolai a insistat că, din punctul ei de vedere, acest referendum nu poate fi validat ”pentru că el încalcă și induce nevoia unor schimbări constituționale și acest lucru nu este posibil”.

Întrebată de ce nu ar fi posibil ca parlamentarii să deschidă o dezbatere despre modificarea Constituției, eurodeputata ALDE a răspuns: ”Pentru că în momentul de față, Parlamentul nu are o majoritate care să-i permită să abordeze o reformă constituțională. Avem niște reguli foarte clare”.

Cele două întrebări, la care românii pot răspunde cu "Da" sau "Nu", pe 26:

  • Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție?
  • Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, corelat cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanțele de Urgență direct la Curtea Constituțională?

Validarea se face de Curtea Constituțională a României în baza respectării condițiilor legate de cvorumul de la scrutin. Astfel, pentru validarea referendumului este nevoie de prezența a 30% dintre alegătorii înscriși în Registrul electoral, mai exact de 5,6 milioane de cetățeni. Dintre aceștia jumătate plus unu trebuie să răspundă cu DA la ambele întrebări pentru succesul demersului inițiat de președintele României.

De precizat că referendum este unul consultativ și, ca atare, ar putea rămâne fără efecte juridice, câtă vreme nu există în Parlament o majoritate care să pună în aplicare rezultatele scrutinului.

Nu ar fi pentru prima dată când un referendum, deși validat, rămâne fără efecte. Un exemplu este cel din 2009, când președintele de atunci Traian Băsescu a convocat, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, un referendum pentru modificarea structurii Parlamentului, concret, trecerea la Parlamentul unicameral, cu reducerea numărului de parlamentari. Acel referendum chiar ar fi impus revizuirea Constituției care prevede clar Parlament bicameral. Deși scrutinul a fost validat, condiția de cvorum de atunci fiind prezență de 50%, și majoritatea românilor s-au pronunțat în favoarea modificării, rezultatul nu a fost niciodată pus în practică.