The Economist: Medicii unguri care iau spaga (halapenz), detectabili dupa masinile de lux

de B.B.     HotNews.ro
Marţi, 5 februarie 2008, 18:15 Actualitate | Esenţial


In Ungaria e usor sa-ti dai seama care sunt masinile medicilor din sectiile de obstetrica-ginecologie pentru ca sunt, in general, in zona cu masini noi Audi, BMW si Mercedes, scriu jurnalistii de la The Economist. Ei sustin ca aceasta specializare medicala este foarte cautata de tinerii medici maghiari deoarece aduce cele mari castiguri din "bizarul sistem al bacsisului, cunoscut drept halapenz". Termenul se traduce ca "bani din recunostinta" si dateaza de zeci de ani, de pe vremea cand taranii saraci dadeau drept plata produse din gospodarie.

Acum medicii prefera sa primeasca bani, mai ales pentru ca salariile lor sunt doar mici parti din ceea ce primesc confratii lor din Occident, se precizeaza in articolul publicatiei britanice. Un medic maghiar are un salariu de aproximativ 120.000 de forinti (673 dolari), nivelul scazut fiind cauzat de conceptiile din perioada comunista, cand intelectualilor le-au fost stabilite salarii mici, atat din invidie, cat si pentru ca autoritatile sa se asigure ca acestia isi risipesc energia platindu-si facturile si nu mai au chef de actiuni politice.

Politicienii din tara vecina se plang constant de natalitatea scazuta (aproximativ 9,7 nasteri la o mie de oameni, fata de SUA - 14 la mie), dar poate ca populatia s-ar gandi sa aiba mai multi copii daca nu ar costa atat de mult. Potrivit The Economist, medicii din Ungaria cer aproximativ 40 de dolari o consulatie lunara a femeii gravide, iar nasterea propriu-zisa presupune aproape 450 de dolari pentru medic (mai mult decat salariul minim pe economie in Ungaria) si peste 50 de dolari pentru moasa. Asta desi pacientii si angajatorii lor si-au platit darile catre stat, iar personalul medical este bugetar.

Nici chiar aceste sume nu garanteaza ca pacientului i se va acorda atentie, fapt exemplificat de autorul articolului princ cazul unei femei in travaliu, lasata singura, gemand in agonie, in timp ce medicul ei, in biroul alaturat, se juca pe calculator.

The Economist descrie procedeul prin care "halapenz" ajunge la medic, identic cu cel intalnit in Romania: in plic, dupa "eveniment". Jurnalistii precizeaza insa ca multi dintre angajatii din sistemul medical, mai ales cei din spitale aflate in zone foarte sarace, refuza sa primeasca plicul.

Abordarea politica a subiectului este una extrem de delicata. In timp ce reprezentantii Camerei Medicilor din Ungaria sustin ca se opun obiceiului, surse din interior sunt de parere ca majoritatea plicurilor se indreapta spre 20% dintre medici, majoritatea specialisti.

In 2004, un activist a lansat un site in care dadea amanunte despre spagile pe care medicii de obstetrica-ginecologie se asteapta sa le primeasca. Pagina de internet continea numele medicilor, numerele lor de telefon si pareri despre competentele lor medicale. Autoritatile au decis repede ca site-ul este ilegal si l-au inchis.

Autorul articolului povesteste despre o experienta pe care a avut-o in sistemul sanitar unguresc, in urma cu cativa ani, dupa ce si-a fracturat cotul si a suferit o interventie chirurgicala care l-a tinut cinci zile intr-un spital din Budapesta. El spune ca serviciile medicale propriu-zise au fost bune, dar cele auxiliare nu: cearsafurile au fost schimbate o singura data, nu erau becuri sau hartie igienica, asistentele fumau, iar cina era alcatuita dintr-un corn si cateva felii de parizer ieftin.

The Economist sustine ca unul dintre motivele pentru care aceste servicii auxiliare sunt la pamant este si numarul mare de vizite pe care un ungur le face anual la medic. Media de 12,6 consultatii pe an pe persoana este una dintre cele mai mari din Europa. In comparatie, un britanic merge in medie de 5,1 ori la medic pe an. In SUA, media este si mai mica: 3,8. Acesta este motivul pentru care guvernul socialist de la Budapesta a decis sa impuna o taxa de consulatie de 300 de forinti (sub 2 dolari), fapt care a cauzat un scandal national.  

Alte planuri, insa, de a reforma intreg sistemul sanitar si de a aboli sistemul de spagi nu sunt puse in practica. Presedintele maghiar, Laszlo Solyom, a refuzat sa promulge legea sanatatii promovata de guvern, care ar permite intrarea in sistem a companiilor private de asigurari de sanatate, sustinand ca aceasta masura nu va garanta universalitatea accesului la serviciile medicale. Legea s-a intors in Parlament pentru a fi modificata.

Concluzia jurnalistilor de la The Economist este ca, obisnuiti de zeci de ani cu un sistem garantat de stat, desi plin de probleme, cetatenii maghiari nu par sa fie pregatiti pentru a schimbare radicala. "Comerciantii de masini de lux din Budapesta vor mai prospera o vreme", conchid jurnalistii britanici.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















661 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    aproape la fel (Miercuri, 6 februarie 2008, 12:25)

    eu [anonim]

    la ei "halapenz" = hala (recunostinta)+penz (bani)
    la noi "halalpenz"=halal (moarte)+penz(bani)


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by