Judecătoarea Lia Savonea, percepută drept apropiată a PSD, a fost validată, miercuri, de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcția de președinte al CSM. Savonea a fost singurul candidat pentru această poziție. De asemenea, procurorul Nicolae-Andrei Solomon a fost validat pentru postul de vicepreședinte al CSM pentru anul 2019.

Lia SavoneaFoto: Agerpres

Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales miercuri noua conducere pentru anul 2019, iar la ședință a participat și președintele Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la CSM, că sistemul judiciar din România s-a confruntat cu multe cumpene, având în vedere modificarea legilor justiției și a legislației penale, el asigurându-i pe magistrați de sprijinul său pentru consolidarea independenței justiției, un rol important revenind chiar consiliului. Iohannis a remarcat absența de la ședință a unuia dintre promotorii acestor controversate legi, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

CITEȘTE ȘI: Iohannis, la ședința CSM: Am avut un an dificil, cu multe cumpene pentru justiția din România. Vă asigur de sprijinul meu necondiționat / Ministrul justiției înțeleg că are altă treabă

Lia Savonea a spus, miercuri, în ședința Secției pentru judecători a CSM, că are cinci obiective importante: protecția și independența justiției, modul în care funcționează justiția, rezolvarea problemelor din justiție, leadership și comunicare.

Ea a afirmat că cei aflați la conducerea Justiției trebuie să fie repere și că justiția nu se poate înfăptui pe modele teoretice.

"Îmi doresc un Consiliu pe care procurorii și judecătorii să îl vadă ca partener, dar care să și asume felul în care funcționează justiția. Cred că justiția are nevoie de figuri care să își impună respectul. Justiția nu are nevoie de jubilație, ostentație. Uneori am văzut în sala de judecată, dar și în mesajul public al liderilor de vârf din justiție. Vârfurile din justiție trebuie să ne fie repere. Sunt ele azi?", s-a întrebat Lia Savonea.

Judecătoarea a mai susținut că există încălcări ale legii care sunt intenționate, lucru care este extrem de grav, și că justiția se confruntă cu o criză de încredere din cauza abuzurilor și a erorilor.

Cine este Lia Savonea

Judecătoarea Lia Savonea este membru CSM și a candidat la postul de președinte și în 2016.

În luna noiembrie, Savonea a cerut declanșarea procedurii de revocare a președintei instanței supreme, Cristina Tarcea, în urma deciziei Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători de la Înalta Curte.

Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu Cezar Bivolaru, avocatul lui Marian Vanghelie și cu Cătălin Voicu, senatorul PSD condamnat pentru corupție în două dosare.

Lia Savonea a fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Ea şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în 1996. A condus această instanță 2001 până în anul 2003, când a trecut la Tribunalului Bucureşti, la Secţia I penală. Din 2003, ea este magistrat la Curtea de Apel București, unde a fost vicepreședinte, apoi președinte.

Cine este Nicolae Solomon

Procurorul Nicolae Solomon, noul vicepreședinte aal CSM, este membru al Consiliului și a candidat pentru acest post și anul trecut, când a pierdut alegerile, fiind ales Codruț Olaru.

Nicolae Solomon are 34 de ani și și-a început cariera de procuror în 2008, la Parchetul Judecătoriei Medgidia, unde a lucrat până februarie 2010. Ulterior, el a fost procuror și purtător de cuvânt la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6, până în iulie 2011, când s-a mutat la Parchetului Tribunalului București, unde a lucrat până în aprilie 2013. Până în luna septembrie a aceluiași an, Solomon a lucrat la Parchetul Curții de Apel Bucureşti și la DIICOT. Din octombrie 2013, s-a întors la Parchetul Tribunalului București, unde lucrează și în prezent, fiind prim-procuror adjunct.

În mod obișnuit, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii este desemnată în luna ianuarie. În acest an, plenul CSM a decis ca alegerile pentru noua conducere să aibă loc în 12 decembrie, fiind invocate motive administrative.

Componența CSM

La acest moment, CSM este condus de judecătoarea Simona Marcu, iar vicepreședinte este procurorul Codruț Olaru. Mandatul conducerii CSM este de un an și nu poate fi reînnoit.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

CSM are 19 membri - nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele instanței supreme şi procurorul general. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Consiliul Superior al Magistraturii este format în prezent din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

De asemenea, din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri CSM din partea societăţii civile.

2019, an cu miză pentru CSM

Anul 2019 va fi unul important pentru conducerea CSM, care va trebui să gestioneze mai multe dosare importante.

Astfel, CSM va trebui să desemneze președintele Înaltei Curte de Casație și Justiție, în condițiile în care, potrivit noilor modificări aduse Legii 317 privind organizarea Consiliului, instituția a primit atribuţiile de numire şi revocare a conducerii instanței supreme. Mandatul Cristinei Tarcea la șefia ICCJ va expira în septembrie. Tarcea mai poate deține un al doilea mandat, de trei ani, însă aceasta va fi decizia CSM.

De asemenea, CSM va trebui să desemneze noua conducere a Inspecției Judiciare, dar și a nou înființatei Secții pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați.