Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro va prezenta proiectul de trecere la euro în decembrie, iar data propusă pentru adoptare este 2024, au confirmat surse apropiate discuțiilor. Ministrul Finanțelor a menționat același an la începutul lunii noiembrie, potrivit Mediafax.

Proiectul de adoptare include planul de acțiune, inclusiv propunerea de calendar, și studiul în baza căruia s-a luat decizia că începând cu anul 2024 România poate folosi moneda euro, dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% față de cât este cel al zonei euro.

Studiul prevede că acest grad de convergență poate fi atins, dacă România își menține, până atunci, un ritm de creștere economică anuală de aproximativ 4%, care este considerat sustenabil, iar economia zonei euro nu crește cu mai mult de 2%, anual.

Proiectul de adoptare a monedei euro arată că acest grad de convergență este sustenabil, deoarece România are zone agrare întinse, iar agricultura locală tinde să devină tot mai automatizată. În plus, orașe precum Bacău, Craiova, Galați și Iași au început să se dezvolte puternic, tinzând să se apropie de nivelul celor din vestul și centrul țării – Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov.

La stabilirea acestei date s-a mai luat în calcul că perioada optimă pentru ca o țară să fie în perioada de tranziție la euro, respectiv să i se aplice Mecanismul cursului de schimb (ERM II), este de doi-trei ani.

România avea anul trecut un PIB pe cap de locuitor la nivelul de 60% din media zonei euro, în condițiile în care, în 2000, era la 30%, astfel că a avut cel mai ridicat ritm de convergență dintre țările din Uniunea Europeană, în această perioadă.

În schimb, spre deosebire de restul țărilor din Europa Centrală și de Est, România are probleme din cauza deficitului comercial ridicat, care a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, la nouă luni. În plus, o parte din acest deficit provine chiar din importurile alimentare ridicate din Unguria și Polonia.

Altă problemă a României este deficitul bugetar, care în ultimii doi - trei ani a fost cu greu meținut sub limita angajată prin Tratatul de la Maastricht, de sub 3% din PIB, în ciuda puternicei creșteri economice.

Aceste probleme, precum și altele conexe, se vor adânci, dacă România nu atinge un grad de convergență optim și sustenabil, în momentul în care va trece la euro, mai arată documentul citat.

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a afirmat, la 2 noiembrie, că s-a decis ca România să treacă la moneda euro din 2024, iar întreg calendarul va fi prezentat în decembrie și că, până atunci, va fi adoptat un memorandum în acest sens.

La începutul lunii martie 2018, liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat că, la Congresul PSD din acea zi, s-a decis ca România să treacă la euro începând cu 2024, partidul adoptând Convenția națională pentru adoptarea euro până în 2024. Ulterior, de la finele lunii martie a fost formată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Din zona euro fac parte 19 state dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, care vor deveni 27, începând din martie 2019, după Brexit.