Fostul ambasador american in Romania, Mark Gitenstein, a criticat, marti, discursul premierului ungur Viktor Orban, care anunta falimentul democratiei liberale in Europa, fostul diplomat aratand ca tocmai influenta pe care UDMR o exercita in politica romaneasca este o dovada a succesului democratiei liberale. La randul sau, analistul american Wess Mitchell, presedintele think-tank-ului Center for European Policy Analysis (CEPA), a atras atentia ca Rusia exercita asupra Romaniei cea mai mare amenintare de la incheierea Razboiului Rece, el avertizand asupra influentei rusesti din Ucraina, Ungaria si Bulgaria.
Fostul ambasador SUA Mark Gitenstein
Foto: Hotnews
Prezent la conferinta de prezentare a raportului CEPA asupra Romaniei, fostul ambasador al SUA la Bucuresti Mark Gitenstein a amintit de discursul premierului ungur Viktor Orban, tinut in iulie la Baile Tusnad, in care liderul conservator maghiar anunta sfarsitul democratiei liberale si lauda modelul autoritarist din Rusia, China si Turcia.
"In iulie, premierul Ungariei, domnul Viktor Orban, a tinut un discurs aici in Romania, in care a criticat democratia liberala si a sustinut pentru Ungaria ceea ce al a numit democratie neliberala. Aceasta a fost interpretata drept o critica mistuitoare a democratiei liberale si o sustinere acordata unui nou model, bazat in parte pe ceea ce presedintele Putin a adus in Rusia", a spus Gitenstein.
Fostul ambasador american a subliniat ca Romania nu trebuie sa adopte modelul Putin.
"Am fost foarte suparat pe ceea ce a spus si ca dezaprob cu tarie si cred ca democratia liberala incepe sa lucreze aici si acesta este modelul pe care Romania trebuie sa-l urmeze, nu modelul Putin. De fapt, nu cred ca exista prea mare tentatie ca romanii sa faca asta", a declarat, pentru HotNews.ro, Mark Gitenstein.
El a sustinut ca tocmai influenta pe care o are Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) in politica romaneasca il contrazice pe Viktor Orban.
"Cel mai eficient partid politic pentru marimea in Romania este UDMR. Si motivul pentru care Orban se inseala este ca, de fapt in orice guvern, UDMR a jucat un rol cheie, pivotal, folosind democratia liberala pentru a ajunge acolo. Ei sunt cel mai bun exemplu care arata ca Orban se inseala", a exemplificat fostul ambasador SUA.
In context, el a aratat ca Rusia exercita asupra Romaniei o amenintare legata de alimentarea cu energie.
"Cred ca prim-ministrul Ponta a avut dreptate in declaratia sa de ieri, in care a spus ca ameinintarea reala pe care o prezinta Rusia fata de Romania este energia si cred ca este extrem de important ca Romania sa continue sa-si intareasca domeniul energetic, este cea mai mare sursa de putere pentru Romania in regiune. A doua sursa a puterii Romaniei este demcratia liberala si succesul ei. Pentru ca cele doua amenintari pe care Putin si Rusia le prezinta sunt amenintarea energetica si o amenintare la adresa valorilor si a culturii", a mai spus fostul diplomat.
Gitenstein, care este membru al Comitetului Reprezentantilor la Fondul Proprietatea, si-a exprimat disponibilitatea de a lucra cu premierul roman Victor Ponta pentru managementul surselor energetice ale Romaniei.
"Dar amenintarea energetica este legata de resursele putine care trebuie gestionate si cred ca premierul are dreptate sa incerce sa faca acest lucru. Si eu sunt nerabdator sa lucrez cu el si cu oricare altcineva din Guvern care vrea sa dezvolte aceste asseturi", a mai declarat Mark Gitenstein.
- Analist american: Rusia exercita asupra Romaniei cea mai mare amenintare de la incheierea razboiului rece
Presedintele CEPA, Wess Mitchell
Foto: Hotnews
La randul sau, Wess Mitchell, presedintele think tank-lui american Center for European Policy Analysis, a atras atentia asupra amenintarii pe care Rusia o exercita asupra Romaniei, mai ales in contextul influentei Moscovei asupra statelor din jurul tarii nostre.
"Riscurile sunt mai mari ca niciodata de la incheierea razboiului rece. Riscurile sunt asupra regiunii generale in care Romania se afla, prin activitatea subversiva ruseasca din tarile din jurul Romaniei - Balcanii de Vest, Ucraina, zona Marii Negre. Dar este si o amenintare directa asupra Romaniei, in ceea ce priveste teritoriul", a declarat, pentru HotNews.ro, seful CEPA.
El a subliniat ca dupa anexarea ilegala a Crimeei de catre Rusia statele europene nu mai pot lua de bune garantiile rusesti asupra frontierelor.
De asemenea, strategul american avertizeaza asupra efectului "banilor murdari" rusesti asupra Bulgariei si Ungariei.
"Un motiv al comportamentului unor tari ca Ungaria sau Bulgaria il reprezinta subversivitatile interne, banii murdari, intelegerile energetice - ceea ce ar insemna ca pierzi prea mult, daca esti politician bulgar, sa iesi in fata si sa te opui conductei South Stream. Cred ca extensiile Rusiei au intrat foarte adanc in unele dintre acest tari", a mai spus Mitchell.
Presedintele think tank-ului american CEPA a prezentat un tablou ingrijorator al situatiei vecinilor Romaniei, din UE si din afara Uniunii:
- "In orice directie in jurul Romaniei, democratia bate in retragere. In est, teritoriul unei tari vecine a fost invadat (Ucraina - n.r.), cetatenii sai au fost ucisi, iar teritoriul a fost ocupat de un alt stat.
- In vest, liderul ales democratic al unei tari UE (Ungaria - n.r.) a declarat ca democratia liberala de tip vestic a murit in aceasta tara si imita in mod deschis autoritarismul hibrid din China si Rusia.
- In sudul vostru, un alt stat membru UE (Bulgaria - n.r.) a fost neutralizat in mod eficient ca membru al UE si NATO, printr-o combinatie de bani rusesti si coruptie interna".
Astfel, Romania nu mai poate miza pe un mediu de securitate linistit alaturi de vecinii sai, in conditiile in care Rusia se dovedeste un "pradator" bine inarmat, crede Wess Mitchell.
"Nu mai puteti miza pe un mediu de securitate linistit cu vecinii vostri. Invazia ruseasca din Ucraina este o provocare foarte directa si violenta asupra constructului european de siguranta a granitelor din ultimii 25 de ani. Rusia a iesit la iveala ca pradator in ecosistemul sau, un pradator perseverent, bine inarmat si hotarat sa rastoarne ordinea perioadei post-razboi rece si sistemul bazat pe regulile vestice care a permis Romaniei si vecinilor sai sa evolueze economic si politic", a sustinut analistul american.
Referitor la deciziile luate la Summitul NATO din Tara Galilor, Wess Mitchell a apreciat ca importanta crearea fortei de reactie rapida in estul Europei, insa a criticat mecanismul greoi de activare a acesteia, precum si ratarea unei decizii de a deschide baze NATO permanente, cu echipament aferent, in tarile est-europene.
"Ceea ce nu a fost impresionant la Summitul NATO a fost ca in continuare nu a raspuns celei mai importante nevoi strategice a aliantei, care este stabilirea bazelor si infrastructurii NATO in tarile din Europa Centrala si de Est: Polonia, statele baltice, Romania. In al doilea rand, nivelul acestei forte- varf de lance necesita aprobarea Consilului NATO in eventualitatea unui conflict. Deci Organzarea NATO va fi prea inceata in raspuns in cazul unui eveniment de genul anexarii Crimeei, impotriva unuia dintre statele membre NATO", a spus analistul american.
Mitchell considera ca interesele statelor NATO vest-europene de a-si mentine relatiile actuale cu Rusia aiu impiedicat deschiderea de baze NATO in Romania.
"Motivul pentru care NATO nu a deschis baze in Europa de Est cred ca este legat de ingrijorarile persistente ale marilor state vest-europene, dar si a unora dintre statele central-europene privind impactul pe teremen lung pe care l-ar avea acesti pasi asupra relatiilor cu Rusia. Unele dintre acestea sunt legitime, altele nu. Multe sunt legate de legaturile apropiate economice si energetice dintre Rusia si statele vest-europene", a aratat Mitchell.
"Dar sunt si statele din Europa Centrala care nu sunt ingrijorate de ameintarea ruseasca, state ca Slovacia sau Cehia, ai caror lideri au transmis mesaje foarte puternice ca baze si infrastructuri NATO permanente in est nu sunt necesare", a adaugat el.
Presedintele CEPA a criticat astfel structura neuniforma a NATO.
"Dar problema mai adanca este pacatul originar de la largirea NATO, din anii '90 si 2000, prin care am creat o alianta neuniforma. Este o clasa a doua in alianta, care nu a primit aceleasi drepturi la baze si infrastructuri ca oricare alt membru al aliantei. Si nu stiu daca vreo alianta militara din istoria omenirii a supravietuit unei astfel de distributii inegale a riscului", a mai declarat presedintele think tank-ului american CEPA, Wess Mitchell.
0
1
