Ministerul Justitiei a dat aviz negativ - in data de 13 august - proiectului de lege privind exploatarea de la Rosia Montana. Expertii care au analizat actul normativ trimis de Guvern la Parlament sustin ca acesta este neconstitutional cap-coada, scrie miercuri Revista 22.

Mai mult, expertii ministerului enumera in document (care poate fi citit integral aici) inca 10 avize care trebuie obtinute, anterior avizarii de proiectului de lege, de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne si cel al Apararii Nationale. Ministerul Justitiei a retrimis, pe 13 august, proiectul spre "reanalizare" lui Dan Sova.

Observatiile Ministerului de Justitie:

• "Propunerea de a aproba un contract - acord de drept privat prin Lege nu corespunde finalitatii constitutionale a acesteia de a reglementa de o maniera generala. (...)  In aceste conditii, consideram ca solutia de a aproba prin Lege contractul - Acordul este de natura sa creeze premisele unor vicii de neconstitutionalitate in raport cu art 1 alin. (4) si art. 61 alin. (1) din Constitutie", se arata in documentul Ministerului.

Referindu-se la textul proiectului de lege, reprezentantii Ministerului Justitiei arata ca o mare parte din termeni sunt definiti imprecis si/sau incorect, lasand posibilitatea unor interpretari arbitrare.

• "Declararea 'utilitatii publice' are relevanta numai in ceea ce priveste posibilitatea de expropriere, avand in vedere ca potrivit art. 44 alin. (3) din Constitutie: 'Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit lege, cu dreapta si prealabila despagubire', in timp ce declararea de 'interes national' nu face decat sa sublinieze faptul ca statul are calitatea de expropriator si nu unitatile administrativ-teritoriale".

• In ceea ce priveste calificarea interesului public national ca fiind "deosebit", apreciem ca aceasta trebuie sa fie reanalizata, deoarece nu face decat sa genereze confuzie, respectiv, daca pentru proiectele de interes national expropriator este statul, atunci pentru cele de interes "deosebit" nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, aceasta sintagma nu este nici macar consecvent utilizata in cadrul proiectului", arata Ministerul Justitiei.

In continuare, raportul mai arata ca modul in care e redactat proiectul de lege (normele referitoare la exproprieri efectuate de o companie privata in numele statului) genereaza o situatie absurda, o "dubla expropriere".

• "Guvernul ar urma sa aprobe declansarea procedurii de expropriere pe baza unei simple cereri a persoanei de drept privat care urmeaza sa plateasca despagubirile pentru expropriere. Or, in aceasta situatie rezulta ca are loc o dubla "expropriere": titularul cumpara de la proprietar la un pret impus de lege, egal cu despagubirea, imobilele vizate, iar statul dobandeste imobilele in proprietate publica realizand o imbogatire fara just temei pe seama resurselor financiare ale titularului si o expropriere de facto a acestuia, fara a-i acorda despagubiri. De altfel, din modul de reglementare al procedurii exproprierii nu rezulta ca sunt respectate cerintele prevazute de art. 44 alin. (3) din Constitutie privind dreapta si prealabila despagubire pentru expropriere".

Ministerul Justitiei arata, in acelasi document, ca si prevederea posibilitatii prelungirii licentei de exploatare in mod arbitrar este ilegala.

• "Referitor la pct. 13 - reconfigurarea perimetrelor  adiacente (de exploatare - n.a.) 'la cererea RMGC' - aratam ca ANRM (Agentia Nationala de Resurse Minerale - n.a.) reprezinta interesele statului in domeniul resurselor minerale si, prin urmare, modificarea, fie a perimetrului care face obiectul licentei, fie a unora adiacente, la cererea titularului este de natura sa inlocuiasca practic ANRM in activitatea de gestionare a valorificarii resurselor minerale, deoarece, practic, titularii ar ajunge sa stabileasca intre ei unilateral perimetrele de care au nevoie. Consideram ca textul propus este de natura sa creeze premisele unor vicii de neconstitutionalitate in raport cu art. 136 din Constitutie".

• In ultima parte a raportului, Ministerul Justitiei remarca: "In ceea ce priveste Anexa nr. 1 la Acord, observam ca aceasta se bazeaza pe date de la nivelul anului 2012 (de exemplu legislatia fiscala, cursul de schimb sau actualizarea costurilor de capital si operationale), ceea ce presupune ca masurile ce se preconizeaza a fi adoptate au in vedere date a caror vechime este de aproape un an".

• La Capitolul IV ("Observatii care vizeaza Expunerea de motive"), Ministerul Justitiei atrage atentia ca intreg acest proiect legislativ cuprinde derogari de la dreptul comun, care "constituie tot atatea restrangeri de drepturi ale cetatenilor, restrangeri pentru a caror legiferare este esentiala o justificare compatibila cu conditiile prevazute de legea fundamentala" (Constitutia).