Consiliul Superior al Magistraturii a transmis luni ministrului Justitiei Mona Pivniceru motivarile hotararilor de respingere a candidaturilor pentru functiile de procuror general al Romaniei si procurorul sef al DNA. Astfel, CSM arata ca procurorul Tiberiu Nitu, propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general al Romaniei, are un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres in timp ce Ioan Irimie nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, da dovada de o cunoastere lacunara a realitatilor institutionale ale DNA.
"Astazi, 03.12.2012, in temeiul art. 40 lit. h din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicata cu modificarile si completarile ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului justitiei hotararea 422 si hotararea 423 a Sectiei pentru Procurori din 22 noiembrie 2012, privind avizarea negativa a propunerilor de numire in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie", informeaza CSM intr-un comunicat transmis luni presei.
- CSM: Tiberiu Nitu are un autocontrol scazut si o rezistenta scazuta la stres
In motivarea hotararii transmise Ministerului Justitiei, membrii Sectiei de procurori ararta ca procurorul Tiberiu Nitu nu intruneste conditiile si exigentele necesare functiei de procuror general al PICCJ, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar si din perspectiva structurii de personalitate.
Potrivit Sectiei de procurori, "din analiza planului de management si din raspunsurile la intrebarile adresate de membrii Sectiei pentru procurori, rezulta ca modalitatile de inlaturare a vulnerabilitatilor identificate sunt tratate la modul general, solutiile implica majoritar modificari legislative si nu sunt fundamentate pe studii si analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator in acest sens fiind necunoasterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea intrebarilor adresate de Sectia pentru procurori, domnul procuror a evitat raspunsurile directe si concrete."
documente
(3 Dec 2012) PDF, 1MB
CSM mai arata ca din proiectul de management a lui Nitu lipseste "cu desavarsire" orice perspectiva asupra "modului in care Ministerul Public se inscrie in sinergia institutionala, respectiv orice viziune asupra relationarii cu celelalte institutii implicate direct sau indirect in actul de justitie".
Tiberiu Nitu "nu a identificat masuri imediate si concrete care [...] sa conduca la obtinerea unor rezultate pozitive in buna desfasurare a activitatii unitatilor de parchet".
Potrivit CSM, desi recunoaste ca masura delegarii procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, in vederea preluarii de dosare, nu are un rezultat scontat, Nitu propune aceasta masura in locul unei masuri deja existente, care si-a dovedit eficienta.
In ceea ce priveste activitatea lui Nitu de coordonare a Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului ICCJ, CSM constata "lipsa de performanta si neimplicare in exercitarea atributiilor manageriale in contextul in care, in perioada in care acesta a coordonat activitatea sectiei, la nivelul ei nu s-a inregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu in materia conflictului de interese, coruptiei sau evaziunii fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public.
Sectia de procurori a CSM adauga ca, din perspectiva functiei de ordonator principal de credite la care a candidat, Tiberiu Nitu "a oferit raspunsuri vagi".
Potrivit CSM, "in ceea ce priveste criteriul de evaluare referitor la cunostintele specifice functiei pentru care s-a propus de catre ministrul Justitiei avizarea numirii, Sectia pentru procurori retine ca domnul Nitu Tiberiu-Mihail nu a dat dovada de initiativa in modernizarea managementului Ministerului Public sau in abordarea strategica a conducerii acestuia, o evaluare si o analiza a regulamentelor care guverneaza activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie lipsind cu desavarsire. De asemenea, candidatul nu a demonstrat cunostinte solide privind activitatea concreta a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", exemplificand prin faptul ca acesta nu cunoaste "gradul de incarcatura al dosarelor/procuror la nivelul Parchetului ICCJ si nici gradul de recuperate a prejudiciilor".
"Din desfasurarea interviului, s-au sesizat in privinta candidatului un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres, irascibilitate, o scazuta capacitate de mobilizare si adaptare la interviu, precum si o spontaneitate redusa", informeaza Sectie d eprocurori, precizand ca Nitu a refuzat sa raspunda la anumite intrebari relevante pentru conturarea profilului de candidat si a disponibilitatii la efort, precum lamurirea unor aspecte privind experienta profesionala.
CSM concluzioneaza ca Nitu "nu intruneste conditiile si exigentele necesare functiei de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar si din perspectiva structurii de personalitate, respectiv a abilitatii de a relationa cu personalul, de a empatiza si de a reusi motivarea si mobilizarea acestuia in vederea participarii la realizarea obiectivelor Ministerului Public, toate pe fondul unei rezistente scazute la stres si al unei disponibilitati limitate la efort sustinut".
- CSM: Ioan Irimie a furnizat raspunsuri partiale, uneori eronate. Nu cunoaste institutiile UE si realitatile institutionale ale DNA
In ceea ce il priveste pe Ioan Irimie, CSM arata in hotarare ca procurorul nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, da dovada de o cunoastere lacunara a realitatilor institutionale ale DNA si dovedeste o lipsa de viziune manageriala privind organizarea si eficientizarea DNA.
Procurorii CSM informeaza ca, in urma raspunsurilor oferite de Ioan Irimie in cadrul interviului public, au constatat ca acesta "nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, facand confuzie intre institutii atat sub aspect organizatoric cat si din punct de vedere al atributiilor si al relatiilor cu alte organizatii sau institutii nationale ori europene". CSM ofera drept exemple confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeana si a evaluarilor din cadrul mecanismului instituit de Grupul de state impotriva Coruptiei (GRECO) cu cele din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie (MCV).
"Totodata, se observa si cunoasterea lacunara a realitatilor institutionale ale Directiei Nationale Anticoruptie de catre candidat, tinand seama, de exemplu, de lipsa unui raspuns satisfacator privind rolul Directiei Nationale Anticoruptie in cadrul Grupului de state impotriva Coruptiei (GRECO), precum si de lipsa unei prezentari coerente detaliate a modalitatilor concrete de colaborare cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul Romaniei, Ministerul Finantelor Publice si alte institutii publice, inclusiv cu Serviciul Roman de Informatii sau alte structuri informative specializate", mai arata CSM.
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii mai constata ca Ioan Irmie a dat dovada de lipsa de viziune manageriala privind organizarea si eficientizarea DNA, aratand ca, desi procurorul a identificat o serie de vulnerabilitati si a propus obiective pentru eliminarea lor, nu a venit cu modalitati concrete de a duce la indeplinire obiectivele respective.
documente
(3 Dec 2012) PDF, 1MB
Totodata, din cauza faptului ca procurorul nu s-a folosit de studii si analize privind eficacitatea si eficienta sistemului juridic in identificarea vulnerabilitatilor si disfunctiilor, in unele cazuri viziunile lui Irimie au fost in contradictie cu indicatorii statistici si de performanta din rapoartele DNA. Spre exemplu, Ioan Irimie a invocat in proiectul sau "instabilitatea cadrului legislativ" in conditiile in care DNA nu s-a confruntat cu astfel de problema, informeaza CSM.
"In privinta crietriilor referitoare la capacitatea de comunicare, de relationare si in legatura cu rapiditatea in luarea deciziilor, Sectia pentru procurori apreciaza ca domnul procuror Ioan Irimie nu dovedeste abilitati in domeniul bunelor relatii cu mass media si al transparentei, si nici preocupari in ceea ce priveste imbunatatirea imaginii publice a institutiei", informeaza CSM.
In ceea ce priveste activitatea efectiva a lui Ioan Irimie, ca procuror sel al Serviciului teritorial Cluj in perioasa 2003-2005, CSM retine "lipsa de performanta in exercitarea atributiilor manageriale privind organizarea eficienta a activitatii", precizand ca, la aceea vreme, procurorul general al DNA a solicitat revocarea lui din functie, Irimie preferand sa isi dea demisia mai degraba decat sa conteste decizia prin modalitatile prevazute de lege.
Sectia de procurori a mai retinut, din desfasurarea interviului, ca Irimie a dat dovada de o "scazuta capacitate de adaptare la conditiile interviului, precum si furnizarea unor raspunsuri partiale, uneori eronate, in raport cu scopul si modalitatile de formulare a intrebarilor".
1
29
