​După ce un părinte a remarcat faptul că un magazin online a scos la vânzare un „set cadou pentru profesoare” în valoare de 236 de lei, asociat chiar cu numele unui cadru didactic, s-a ridicat pe internet discuția dacă practica în sine este una morală în educația românească. HotNews.ro a vrut să afle și perspectiva asupra acestui subiect a profesoarei criticate, dar și a altor cadre didactice.

Deschidere an școlar România (fotografie ilustrativă)Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Cadourile pe care părinții le oferă profesorilor de sărbători, zile de naștere sau la sfârșit de an școlar nu sunt un lucru tocmai nou. Țin minte și-acum când strângeam bani în clasele primare pentru asta și cât de uzual era acest lucru, fapt care m-a făcut să nu chestionez prea tare practica decât după foarte mult timp.

Discuția legată de darurile primite de cadrele didactice a apărut zilele acestea după ce Andra Berceanu, director executiv al Federației Părinților și Aparținătorilor Legali (FePal), a arătat într-o postare pe pagina sa de Facebook că un magazin online vinde un „Set cadou pentru profesoare” la prețul de 236 lei.

Cadoul este asociat chiar cu numele unui cadru didactic. Este vorba despre Claudia Chiru, profesor pentru învățământul primar și fondator al Saga Kid, un after-school din Titan.

Criticile care au început să apară din partea părinților erau legate de prețul ridicat al acestui pachet, felul în care sunt descrise persoanele cărora le este adresat acest produs, mai exact „pentru profesoare pretențioase și elegante”, dar și practica în sine, aceea de a primi cadouri de la copii.

Am vrut să vedem unde tragem linie între un simplu gest simbolic și mită și cum pot profesorii să pună punct acestui obicei al părinților de a cumpăra cadouri exorbitante pentru a-și arăta recunoștința.

Pentru a vedea și ce înseamnă asocierea unui cadru didactic cu un astfel de produs și cum afectează asta etica profesională, am luat legătura cu un dascăl cunoscut din România, și anume Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane în Galați la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”.

Ce spun părinții?

Setul cadou pentru profesoare semnat de Claudia Chiru. Screenshot via Wonderstore

În postarea făcută de Andra Berceanu, aceasta a dezaprobat gestul profesoarei Claudia Chiru și a explicat, argumentând cu fragmente din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) intrat în vigoare din data de 1 septembrie 2022 și codul etic al profesorilor, de ce astfel de practici ar trebui să fie descurajate de către cadrele didactice.

Așadar, potrivit art. 168 din ROFUIP, părinții nu mai pot aduna bani pentru cadourile profesorilor, ci pot „susţine activităţile dedicate întreţinerii, dezvoltării şi modernizării bazei materiale a grupei/clasei şi unităţii de învăţământ prin acțiuni de voluntariat”, scrie Andra Berceanu pe Facebook.

„Recunoștința și respectul față de profesori nu înseamnă cadouri din partea părinților, ci grile salariale motivante, școli cu toate dotările necesare, cursuri permanente de formare, consilieri școlari și profesori de sprijin. Recunoștința și respectul pentru profesori înseamnă finanțare corespunzătoare a sistemului de educație, înseamnă buget de 6% din PIB”, a adăugat directoarea FePal.

În plus, Andra Berceanu a subliniat faptul că profesorii trebuie să poată să aibă un trai decent fără toate aceste mici „atenții” din partea părinților și că, de fapt, astfel de acțiuni pot afecta reputația și statutul cadrelor didactice.

Codul Cadru de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar prevede la art. 5, după cum a arătat directoarea FePal pe pagina sa de Facebook, că „personalul didactic are obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care se asigură: b) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie: (ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea;”.

Ministerul Educației nu este de acord cu „setul cadou pentru profesoare”

Legat de acest subiect s-au pronunțat și reprezentanții Ministerului Educației, într-un răspuns oferit pentru site-ul Educație Privată, exprimându-și clar dezaprobarea față de asocierea unui cadru didactic cu practica bine-cunoscută printre părinți și anume aceea de a cumpăra cadouri dascălilor.

Ministerul Educației consideră comportament drept unul inadecvat, imoral și în dezacord cu ceea ce ar trebui să reprezinte un profesor. La sfârșit a rugat profesorii și părinții să renunțe la această cutumă și le-a reamintit că, potrivit ROFUIP:

„Personalul din învăţământul preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor/elevilor”.

„Sunt cetățean liber și așa cum oricine poate să prezinte un produs, asta am făcut și eu. Eu nu am spus că e adresat părinților”- Claudia Chiru

Claudia Chiru, cadrul didactic care a ales să-și asocieze numele cu setul de pe site-ul Wonderstore, are o altă perspectivă asupra situației. Profesoara a explicat că nu își dorește ca acest cadou să fie cumpărat de către părinți și că ei s-au gândit la prietenii, rudele sau cunoștințele profesoarelor:

„Eu îl pot folosi în meseria mea, nu am spus că trebuie să mi-l dea cadou un părinte. Acesta este produsul gândirii acelor oameni care au rostogolit mesajul”.

Cu toate acestea, descrierea produsului nu este destul de explicită și nu specifică nicăieri că acest cadou nu se adresează părinților de la clasă.

Am întrebat-o pe profesoară dacă nu crede că pot exista părinți care vor achiziționa setul, tocmai pentru că această practică este deja una bine împământenită în mentalul românesc și pentru că nu scrie nicăieri că produsul nu li se adresează lor.

Claudia Chiru ne-a răspuns că totul ține de felul în care se raportează oamenii la acest cadou.

„În lumea mea nu există șpaga despre care vorbesc ei și nu m-am gândit la asta pentru că nu am luat și nu am dat șpagă”.

Profesoara a realizat cutia cu ajutorul produselor pe care magazinul le avea deja pe site și spune că a făcut asta într-un „spirit ludic”, fără să reprezinte interesele vreunei companii sau fără să obțină niciun fel de foloase de pe urma acestui lucru.

„Nu iau bani pentru asta, nu am nicio legătură financiară cu site-ul care vinde aceste cutii, deci a fost pur și simplu un moment distractiv”, adaugă Claudia Chiru.

Legat de formularea care apare în descrierea produsului și anume faptul că „este un cadou creat pentru profesoarele pretențioase și elegante”, lucru care a stârnit mai multe reacții negative din partea părinților sau cadrelor didactice pe Facebook, profesoara spune că nu ea a fost cea care a formulat descrierea, însă nu i s-a părut nimic deplasat atunci când a văzut-o:

„Pretențios înseamnă exigent, iar eu sunt exigentă. Elegant înseamnă elegant, exact ce înțelege toată lumea prin eleganță. O profesoară e musai să fie elegantă pentru că e un exemplu”, conchide dascălul.

Linia fină dintre cadou și mită

Profesorul Doru Căstăian. FOTO: Inquam PHOTOS/ George Călin

Profesorul Doru Căstăian ne-a ajutat să înțelegem cum putem trasa o linie între cadourile nevinovate, cum ar fi un buchet de flori, și ceea ce ar putea fi catalogat drept șpagă.

Totul pornește de la ideea de reciprocitate, o tendință profundă și inconștientă, care ne face să venim și noi la rândul nostru cu ceva către persoanele de la care am primit un anumit lucru, spune profesorul.

„E și problema asta: dacă cel care dă nu-și propune să dea șpagă? Dacă cel care dă nu-și propune să influențeze decizia unui profesor? Dacă la rândul lui profesorul nu își propune să se lase influențat? Nu sunt atât de simple lucrurile, tocmai pentru că există impulsul acesta inconștient și foarte puternic de a te purta cumva altfel cu copilul de la care ai primit.

De aceea, poziția mea de 20 de ani de când sunt în învățământ este să evităm lucrurile astea”, explică profesorul.

Bineînțeles, continuă el, există diferențe între a primi un desen de la un copil și a primi un cadou ca cel de la wonderstore. Cu toate acestea, profesorul trebuie să știe cum să gestioneze situația și să refuze cu diplomație, astfel încât să nu rănească un copil. Important este, crede Doru Căstăian, ca profesorii să se ferească pe cât posibil de astfel de acțiuni.

„Recunoștința se poate manifesta și prin lucruri mai vaporoase: o vorbă frumoasă, o vorbă bună. Cred că un profesor ar fi pe spate dacă un copil i-ar scrie două fraze, fără șampanie franțuzească sau alte lucruri”, adaugă profesorul.

În plus, la toate aceste lucruri se adaugă factorul cultural, spune Doru Căstăian. Țara noastră are o tradiție îndelungată de a oferi șpagă instituțiilor de orice fel: de la spitale și până la școli. Tocmai de aceea trebuie să existe o atenție sporită a profesorilor de a evita astfel de situații, chiar dacă ei consideră că sunt bine intenționați și că nu ar putea cădea în această așa-zisă „capcană”.

„Influențarea deciziilor prin șpagă sau prin tot felul de cadouri este o normă culturală profundă care vine și din orientalismul nostru, din faptul că suntem o cultură a bacșișului, vine și din comunism, unde te chinuiai să supraviețuiești cu un pachet de Kent și o sticlă de whisky, vine și din cei 30 de ani de Revoluție. Cu alte cuvinte, avem un caz clar de conflict între o practică culturală și un principiu moral”, continuă Doru Căstăian.

Cu toate acestea, el crede că profesorii sunt cei de la care ar trebui să pornească schimbarea, rolul lor fiind unul de „avangardă”. Pentru a putea pune capăt acestei practici, profesorul crede că ar fi bine să existe discuții clare și sincere, care să meargă direct la problemă:

„Trebuie să vorbim limpede, să spunem lucrurilor pe nume și să arătăm că lucrurile astea se întâmplă și că există o întreagă rețea de influență prin cadouri de genul acesta. Sigur, dincolo de gesturile inocente, nu îmi plac nici exagerările în cealaltă direcție. Nu cred că o floare dată unei profesoare e șpagă, dar cu siguranță cultura șpăgii există și este acolo”.

Dincolo de intențiile profesorului, implicațiile culturale ale acestei practici pot să influențeze chiar și pe cei care încearcă să acționeze cât mai onest.

„Bunăvoința se cumpără, așa e din păcate. Asta e sursa multor probleme. Ce-ar fi să avem o cultură școlară mai sobră, cu mai puține doamne pretențioase, cu mai puține șampanii și ciocolată și cu mai multă echitate și omenie?”, conchide Doru Căstăian.